luni, 10 aprilie 2017

Palatul Culturii din Tirgu-Mures

Orice calator ajunge in centrul orasului Tirgu-Mures remarca repede doua cladiri: Palatul Culturii si Prefectura. Ambele sunt construite in stilul "secession transilvanean", fiind proiectate de doi arhitecti budapestani la inceputul secolului XX. Acoperisul de majolica, balcoanele frumos ornamentate,mozaicul si basoreliefurile din piatra si bronz atrag privirea pe exterior. Dar adevarata placere apare in momentul in care pasesti in interior: de la holul de la intrare si pana la ultimul etaj, totul este o incantare pentru privire si auz!

Holul, lung de 45 de metri si decorat cu opt fresce pe teme mitologice, un basorelief cu scena incoronarii lui Franz Iosif si alte opt nuduri feminine, are la capete doua oglinzi venetiene. De aici putem intra in Sala Mare de concerte, sau putem urca pe treptele laterale spre alte locuri pline de incantare. De cele mai multe ori, holul gazduieste diverse expozitii. Ultima data cand am ajuns acolo, de exemplu, Muzeul Judetean de Istorie expunea modul in care arhitectura evreiasca isi face simtita prezenta in Tirgu-Mures (o atentie marita era desigur acordata sinagogii din oras), dar si in intreaga Europa. 

Sala Mare are o acustica splendida si gazduieste concertele Filarmonicii, dar si alte numeroase productii artistice de marca. Poate gazdui 600 de spectatori si dispune de
trei etaje si o cupola decorata cu motive florale in foita de aur. Orga, construita in 1913 domina partea de desupra scenei. Are aproape 4500 de tuburi si a fost folosita, printre altii de George Enescu si Bartok Bela. 


Daca alegi sa urci pe scarile din marmura de Carrara, ajungi la Sala Oglinzilor, denumita astfel dupa splendidele oglinzi venetiene care o incadreaza. Dar principala atractie de aici o constituie vitraliile, 12 la numar, care reprezinta scene din balade traditionale secuiesti. Am ascultat cu atentie banda cu explicatii care le trece in revista pe fiecare dintre ele si am remarcat tragismul acestora. Sala a fost una de protocol si demonstreaza maiestria celor ce au imbinat stilul secession cu elementele traditionale din Transilvania vremii. Revenind la vitralii, acestea au fost selectate sa reprezinte in 1914 Europa la un concurs de arta decorativa din San Francisco. Razboiul nu a permis transportarea originalelor, in SUA ajungand numai niste schite.


Stejarul negru,peretii decorati cu motive florale si superbul vitraliu care il reprezinta pe principele transilvanean Gabriel Bethlen intre carturari sunt elementele definitorii ale Salii Mici. Aceasta dispune de 300 de locuri si are un balcon pe toate cele trei laturi din care se poate vedea cocheta scena. Scena este dominata de un pian negru si este folosita pentru actiuni de mai mica anvergura, care nu necesita un numar atat de mare de locuri. Este insa foarte eleganta, astfel ca spectacolele sau intalnirile literare de aici au un farmec aparte.

Nu trebuie sa parasiti Palatul Culturii fara sa va hraniti sufletul cu expozitia de arta romaneasca deschisa in Pinacoteca de la parter. Biletele de intrare pentru intregul edificiu le gasiti la centrul de turism aflat si el bine pozitionat. Ce ar mai trebui sa stiti este ca, desi simbol al orasului, Palatul Culturii este doar unul dintre edificiile care merita vazute in targul de pe Mures!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu