Adventul, la catolici...

Tradiția Adventului își are originea în timpuri îndepărtate, in tradițiile "păgâne" europene, când se aprindeau lumânări/ focuri pe durata iernii, reprezentând lumina și căldura soarelui așteptat în primăvară. Pentru a ajuta enoriașii, cei mai mulți dintre ei agricultori, calendarul Bisericii era la început unul pe anotimpuri, îmbinând sărbătorile proprii cu ritualurile și muncile credincioșilor.

In emisfera nordică, Adventul coincide cu iarna, cu zilele întunecate și reci care preced Crăciunul. Au fost înlocuite, prin sărbătoarea Nașterii Domnului, Saturnaliile, Dies Natalis Solis Invictus, festivități romane ce sărbătoreau solstițiul de iarnă.

Inelul sau coroana din ramuri ale unui copac cu frunze perene (cel mai adesea brad sau pin) este un simbol mult mai vechi decât creștinismul in nordul Europei.

Coroana de Advent are formă circulară. Cercul este un simbol universal, relaționat cu ciclul neîntrerupt al anotimpurilor, iar frunzele perene și lumânările simbolizează victoria vieții în mijlocul iernii întunecate și reci. In tradiție creștină, cercul simbolizează iubirea fără început și sfârșit.

Unii vorbesc despre utilizarea coroanei in obiceiurile creștine încă din Evul Mediu, alții susțin că

La multi ani, Romania!

Cu mândrie port zilnic, prin măreața Romă, tricolorul. Mă bucur atunci când aud în jurul meu voci care spun, în diferite limbi:'' Uite, steagul României!'' Steagul cu care ne-au făcut mândri, prin existența lor, Decebal, Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși si multi,multi altii. Astăzi este ziua noastră, a românilor de pe tot Mapamondul. A României de acasă, și de peste tot. Chiar dacă neajunsurile sau nemulțumirile sunt, astăzi trebuie să uităm pentru o zi de ele și să ne bucurăm de graiul nostru, de valorile noastre. De România noastră!

La multi ani, România!

Rozina Elena Nedelea

ghid profesionist de turism la Roma si Vatican

O vizită în țara morilor de apă

 de Adriana Baghiu

Un traseu de 6 km care oferă posibilitatea turiștilor de a vizita cele 22 de mori de apă din Eftimie Murgu, județul Caraș Severin, a fost inaugurat recent, în cadrul proiectului „Hai la Rudăria!”, desfășurat de Asociația Acasă în Banat. Proiectul este finanțat de Fundația Orange cu suma de 35.000 lei, prin intermediul „Susține un ONG!”, program anual ce încurajează participarea activă a angajaților companiei în proiecte sociale.

„Hai la Rudăria!” a însemnat o adevărată desfășurare de forțe pentru a pune în valoare toate cele 22 de mori de apă din sat. Peste 300 de voluntari, pe parcursul a trei etape, au făcut o curățenie generală pe toată valea râului Rudăria, de unde au colectat peste 1200 de saci cu gunoi, au defrișat și pregătit aleile ce fac parte acum din traseul turistic, au făcut lucrări de ecologizare și întreținere la morile de apă, au vopsit mai multe podețe peste râul care străbate satul și peste canalele morilor, au construit două podețe, au dat drumul apei pe canalul de la moara din Țarină pentru a fi pusă în funcțiune și chiar au schimbat învelitoarea din șindrilă a morii Vlăgioanea.

„A fost o provocare pentru noi să facem acest traseu care să treacă pe la toate morile de apă. Una câte una, le-am descoperit pe fiecare, împreună cu voluntarii care au lucrat la ele. Acest traseu este în primul rând al comunității, deoarece rămâne oamenilor locului care trebuie să îl întrețină, să îl dezvolte, să îi primească pe turiști cu brațele deschise, cu blândețea și ospitalitatea de care ne-am bucurat și noi. Pentru noi va fi o bucurie să vedem că turiștii descoperă toate aceste instalații țărănești de măcinat, farmecul satului, mirosul de făină proaspătă și cu siguranță își vor dori să revină aici, la Eftimie Murgu” - a spus Radu Trifan, președintele Asociației Acasă în Banat. Foarte important, pe tot traseul au fost montate hărți și indicatoare turistice dar și panouri cu informații despre fiecare moară în parte.

Cele 22 de mori de apă de la Rudăria fac parte dintr-un ansamblu unic în țară de instalații de măcinat cu o arhitectură simplă, arhaică. Câteva dintre aceste mori au peste un secol vechime, altele sunt mult mai noi, folosind însă aceleași principii ale instalațiilor țărănești. Morile de aici sunt funcționale, iar cele mai multe sunt folosite constant de localnici pentru a măcina făina de mălai, atât pentru coleșă (o rețetă locală de mămăligă), cât și pentru animalele și păsările din gospodării. Zona este o atracție turistică, însă, până în prezent erau vizitate doar câteva dintre morile de apă, amplasate la ieșirea din sat. Localitatea Eftimie Murgu se află pe Valea Almăjului, în județul Caraș Severin. Numele de astăzi îl poartă după Eftimie Murgu, născut aici (n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul Caraș-Severin – d. 30 aprilie 1870, Budapesta). Totuși, numele nou al satului nu a fost folosit decât în administrație, localnicii, „rudărenii” și oamenii din zonă folosind în continuare vechiul nume, Rudăria. În 1910 erau consemnate pe toată Valea Rudăriei peste 50 de mori de apă, însă, din cauza viiturilor, dar și a îmbătrânirii populației, a scăderii numărului de animale, dar și a modernizării, în prezent aici se mai păstrează 22 de mori de apă, formând împreună cel mai mare ansamblu de acest tip din România.

Apa râului Rudăria este direcționată prin două canale săpate (ierugi) care alimentează cu apă morile de pe o parte și de alta a râului. Toate morile de la Eftimie Murgu au o singură ciutură (toată orizontală) și sunt construite din lemn.

Morile sunt folosite și astăzi de localnici, după o orânduire veche și bine stabilită, fiecare având „rând” la moară, iar rândul se moștenește sau se cumpără. Ei macină astăzi în special porumb, dar și grâu, făina rezultată prin frecarea celor două pietre de moară fiind una integrală, cu un gust și o textură diferite. Tradițional, în zonă se mănâncă o fiertură tare din făină de porumb, coleșă cu brânză friptă (prăjită).În total, în județul Caraș Severin se mai păstrează astăzi aproximativ 250 de mori de apă, iar aproape jumătate dintre acestea sunt funcționale. Mai multe detalii pe www.taramorilordeapa.ro .

Asociația Acasă în Banat a fost înființată în 2018 și își propune să păstreze patrimoniul cultural al regiunii Banat, să redea culoare satului bănățean, să redescopere adevăratele valori ale acestor locuri: oameni buni și gospodari, case frumoase și poveștile lor. Asociația este membră a International Molinological Society (TIMS), cea mai importantă asociație de profil dedicată morilor din întreaga lume, care este activă din 1965 și are 500 de membri în peste 30 de țări. În 2019 – asociația a realizat recensământul morilor de apă din Banat, iar în 2020, cu sprijinul Fundației Orange, au fost renovate 12 mori de apă din 3 localități din Caraș Severin. Detalii și pe www.acasainbanat.ro

Scoppio del Carro, una dintre traditiile pascale florentine

    Ghid local la Florenta, Iulia Olaru a facut astazi un filmulet pe care ni l-a transmis pentru dumneavoastra. Scoppio del Carro este o manifestare a tradiției seculare-religioase populare care are loc în Duminica Paștelui, în centrul istoric al Florenței.

   Scoppio del Carro este o tradiție florentină care are loc în fiecare an în dimineața Sarbatorilor de

Târgul de Crăciun Brașov 2020

de Maricela Stupar

Una dintre părțile bune ale acestui an, este că noi avem Târg de Crăciun la Brașov. Avem și cel mai frumos brad din țară. Din câte știu eu, în fiecare an, este căutat prin pădurile de pe lângă Vama Buzăului, unde se găsesc cei mai falnici brazi din țară. Este tare fain decorat. De fapt  este fain decorat tot centrul orașului, pe lângă frumosul brad împodobit, sunt de admirat și stâlpii de iluminat din piață și de pe străzile apropiate Pieței Sfatului frumos decorate cu beculețe pe care de la an la an le împodobesc tot mai frumos. Căsuțele de lemn sunt în număr mai mic decât în alți ani, dar împodobite din belsug cu beculețe colorate. 

Târgul de Crăciun din Brașov a început în acest an puțin cam târziu, în 18 Decembrie și o să țină până în 3 Ianuarie 2021, nu așa cum a ținut în

Scena Nasterii Mantuitorului si Bradul de Craciun din Piazza San Pietro sunt vizitate de localnici

    de Rozina Nedelea

    In prima duminica in care a fost expusă “presepe” (ieslea) cu scena premergătoare Nașterii Mântuitorului, zeci de localnici au mers la Vatican, pentru a vedea “aranjamentul”. Oamenii au profitat de vremea frumoasa de la Roma și și-au făcut poze și cu bradul de Crăciun din Vatican, adus in acest an din Slovenia. 

    Presepe sunt o traditie la italienii catolici. Scenele pornesc de la o idee si sunt apoi dezvoltate, totul avand desigur conotatii religioase. Sunt scene create din lemn, carton, hârtie și alte materiale care descriu nașterea lui Iisus sau recreează scene din timpuri vechi. Artizanii de presepi muncesc tot anul pentru aceste mici opere de artă. Statuete fin realizate pot fi gasite si in anumite magazine, dar sunt si concursuri organizate la nivel de comunitate sau intre comunitati. Exista locuri in care aceasta arta este expusa permanent (un exemplu ar fi cateva dintre salile din Palatului Regal de la Caserta, unde sunt expuse presepe facute pentru casa regala a Neapolelui). 

    Ieslea a fost realizata din ceramica, intre 1965-1975 de elevii si profesorii unui liceu de arta din comuna Castelli, provincia Teramo, Abruzzo. Statuetele au fost inspirate de

Atmosfera de Sarbatoare si nu prea, la Iasi

de Lenuta Andries

Oficialitățile Iasului ne oferă un cadru frumos in zona centrala a orasului si pe bulevardele mari ale acestuia, dar prezenta oamenilor este mult redusă in timpul zilelor de lucru. La sfarsit de saptamana este, ce e drept, mai multa agitație.  Ceea ce  m-a întristat pe mine foarte tare este apatia celor din căsuțele cu fel de fel de bunătăți, a celor care vand produdele traditionale . Mi s-a spăus ca se vine foarte  putin si toate micile baruri care faceau atmosfera de altadata sunt închise acum. Este o atmosfera de Sarbatoare si nu prea si la Iasi, ca de altfel in intreaga tara. Anul 2020 va ramane probabil in amintirea noastra ca unul al lipsei de bucurie. Raman doar luminitele superbe, care ar trebui sa ne mai invioreze putin.

Ziua Mondiala a Oceanului Planetar

de Paul Drosu

Astazi este "Ziua Mondiala a Oceanului Planetar"!

Ocean pe care omenirea nu prea il respecta, ocean care este punctul final de deversare pentru toate mizeriile si toata poluarea produse de multele miliarde de oameni! 

Si pentru aceasta zi, o imagine din unul dintre cele mai indepartate locuri posibile de Romania, de pe suprafata unui ocean!

DEPARTE…MAI departe…FOARTE departe! Si…ultimul nivel: CEL MAI DEPARTE! 

Polinezia Franceza, Arhipelagul Marquises, mijlocul oceanului Pacific – la 28 de ore de zbor efectiv, fara escale (3 + 12 + 9 + 4, pe calea cea mai scurta ) fata de Romania!  Capatul de linie, la vreo 19.000 de km de Romania…  Caci de aici nu ai cum sa te indepartezi si mai mult de Romania, nu poti decat sa revii catre Romania!  E greu sa gasesti un alt loc pe suprafata Terrei pentru care sa ai nevoie de mai multe ore de zbor efectiv, pentru a ajunge din Romania! Cam tot atatea ore de zbor efectiv sunt din Romania pana la Polul Sud…Si e neconcludent sa spui "capatul Pamantului", fara a

Tirgu Mures, de Sarbatori...

Sucevița sau legenda femeii păcătoase

de Claudiu Padurean
Legenda întemeierii mănăstirii Sucevița afirmă că piatra necesară pentru ridicarea impunătoarei construcții ar fi fost cărată de o singură femeie, vreme de 30 de ani, cu un car tras de bivoli, pentru a-și răscumpăra păcatele. În realitate, însă, mănăstirea este ctitoria uneia dintre cele mai importante familii aristocratice din Moldova, familia Movilă, care a dat principi ai Moldovei și ai Valahiei, precum și mitropoliți ai Moldovei și ai Kievului.
Așezământul monahal este atestat documentar din perioada voievodului Petru Șchiopul, din 1582. Ea păstrează stilul moldovenesc, cristalizat în vremea lui Ștefan cel Mare și dezvoltat în vremea lui Petru Rareș. Construcția îmbină elemente gotice și bizantine, precum și unele caracteristice arhitecturii tradiționale moldovenești. Edificiul are un plan trilobat și un pridvor închis. Mai târziu, au fost adăugate două mici pridvoare deschise, formate din stâlpi legați prin arcuri în acoladă, o influență valahă.
Biserica, cu hramul Învierea Domnului, are firide pe cele trei abside, dar și

Citeste mai mult aici!