Se afișează postările cu eticheta SaCalatorim.ro. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta SaCalatorim.ro. Afișați toate postările

vineri, 12 iunie 2020

Zanzibar – it’s a kind of magic

de Ovi Madsen
        In capodopera sa, „Cinci săptămâni în balon”, Jules Verne îşi lasă protagoniştii să poposească, preţ de un capitol, pe insula magică Zanzibar! „Sejurul” pe „coasta celor negri” avea să reprezinte o aventură de povestit la stră-strănepoţi (ceea ce bătrânul Jules a şi făcut-o într-un mod magistral) unde fascinaţia pentru peisajele halucinante se contopeşte în fiecare clipă cu atracţia fatală pentru misterul feroce al localnicilor. Plin de suspans şi adrenalină, capitolul poveşteşte, la un moment dat, cum zanzibarezii, ostili din fire faţă de aventurierii care le calcă paradisul terestru, nu ar fi refuzat în meniul lor tribal un antricot de lord!
         Din fericire, la peste două secole de la povestea lui Jules Verne, aceste vremuri sălbatice sunt demult apuse. Azi ţie, turistului european, mai că-ţi vine să-i mănânci pe micii zanzibarezi! Dar nu aşa cum o făceau prea pofticioşii lor strămoşi cu mai fragezii noştri înaintaşi eşuaţi pe insulă, ci doar cu sufletul! Asta pentru că zanzibarezii sunt la fel de paşnici şi prietenoşi precum jamaicanii sau indienii, de pildă. Şi la fel de săraci, din păcate. Iar comparaţia nu e deloc întâmplătoare, întrucât Zanzibar ar putea fi lesne descris drept „Jamaica indiană a Africii”. Contrastul dintre bucuria vieţii şi sărăcia ţării este sfâşâietor.
          Rar ţi-e dat să vezi atâtea zâmbete pe metru-pătrat amestecate cu atâtea focare de mizerie. Este ireal să poţi vedea într-un singur sfert de oră cele mai frumoase plaje din lume şi cele mai murdare locuri din lume! Şi totuşi, pentru cel dornic să descopere magia exotismului, dincolo de trenduri de consum şi de marketing turistic, Zanzibar este într-adevăr o destinaţie de vis.Un vis albastru infinit cu nuanţe de turcoaz, aidoma Oceanului Indian care mângâie ţărmul acestei splendide insule descoperite acum mai bine de 12 secole de arabi şi de persani. „Paradisul snorkelilor&scuba-diverilor” sau „Raiul mirodeniilor” sunt doar două dintre
Afla mai multe dand un click aici !

miercuri, 29 aprilie 2020

IMPRESII DIN BERLIN: PONTURI PENTRU O VIZITA MEMORABILA

de Marius Pop
O simpla cautare “despre Berlin” iti deschide sute de optiuni: descrieri, impresii, sugestii, marea majoritate, daca nu chiar toate, culmea – pozitive. Prin fata ochilor mi-au trecut informatii despre zeci de muzee, carciume cu preturi incredibile, poze cu farfurii aburinde, gradini, palate, turnul cel mai turn, zoo-ul cel mai zoo, biciclete care merg singure, atractii peste atractii. Ce mai, paradisul nu mai imbraca forma exotica ci urbana! Iar zidul, ah, zidul Berlinului nu este decat cireasa de pe tort… Cand am aflat ca trebuie sa ajung in Berlin de doua ori in interval de o luna, am inceput sa imi frec mainile de bucurie la gandul ca voi ajunge intr-un loc atat de “cool”…
Asadar, cu imaginea asta idilica am ajuns in Berlin via Frankfurt si Kassel. Si asta nu pentru ca am gasit vreun zbor low cost la 5 euro / sens, ca eu nu am norocul asta, ci pentru simplul fapt ca aveam treaba mai intai in Kassel. Si pentru ca eram 3 persoane, am inchiriat o masina din aeroportul din Frankfurt – 3 zile, fara limita de km, predare in Berlin: 139 euro, fata de biletele de tren care pentru 3 persoane ar fi costat minim 400 euro! Paradisul incepea sa isi
Afla mai multe pe https://sacalatorim.ro/berlin/

joi, 28 februarie 2019

O luna in Georgia

de Razvan Manta
       Vara a insemnat sa pun in practica ce plănuisem încă de mult timp: trebuia să îmi vizitez prietenii din Georgia, republica din Caucaz pe care localnicii o numesc Sakartvelo. Am avut ocazia și deosebita plăcere ca în decursul anului 2014, în orașul meu natal (Baia Mare), să fac cunoștință cu doi gruzini, Misho și Tazo, tineri veniți in Romania prin programul Serviciului European de Voluntariat pentru un stagiu de un an de zile la un organizație non-guvernamentală locală. Și, din vorbă în vorbă, din călătorie în călătorie prin ținuturile românești pe care le-am descoperit împreună, am avut onoarea si șansa de a fi invitat să le vizitez țara de obârșie, despre care am ajuns să cunosc multe chiar înainte să ajung acolo. Din această ultimă perspectivă trebuie să înțelegeți că am mers bine pregătit, știam multe despre ceea ce ar trebui să vizitez și cum să mă comport. Totodată nu am avut parte de “necesități” turistice cum ar fi cazarea sau transportul public. Am fost primit regește de bunii mei prieteni care au renunțat la tot ce făceau și timp de o aproape o lună  au hoinărit împreună cu mine prin Georgia. Din această perspectivă, să fim bine înțeleși, nu pot fi întru totul obiectiv și anumite aspecte ale unui turist „clasic” nu mi-a fost dat sa

sâmbătă, 22 decembrie 2018

Din Ucraina, o poveste de Craciun

     Ucrainenii nu se dau in vant dupa beteala si globuri. Ei impodobesc bradul de Craciun cu panze de paianjeni si paianjeni artificiali, originea acestei traditii stand intr-o legenda din Europa de Est. Se spune ca, în urma cu mult timp, o gospodină era ocupată până peste cap cu pregatirile si curatenia din locuinţa pentru cea mai frumoasă noapte a anului, noaptea de Ajun.  Nici un fir de praf nu era trecut cu vederea!
  Pentru a scapa teferi, păianjenii şi-au părăsit colţul confortabil din tavan şi s-au refugiat în cel mai îndepărat cotlon al podului. Odată cu lăsarea serii, ei s-au furişat înapoi, în sufrageria locuinţei şi, spre marea lor mirare, au descoperit un brad ornat mirific cu podoabele Crăciunului. Orbiţi de luminile strălucitoare din încăpere, păianjenii au vrut să vadă îndeaproape acea minunăţie, aşa că s-au căţărat pe fiecare ramură şi crenguţă, admirând cu încântare toate micile obiecte vesel colorate, răspândite printre acele verzi şi înmiresmate ale bradului. Din nefericire, ei şi-au lăsat urmele trecerii peste

duminică, 18 noiembrie 2018

Experiența mea Coreeană: Busan si Gyeongju

de Edina Catana
       Al doilea cel mai mare oras coreean, Busan (pronuntat Pu’ssaan) e mare… Cat de mare? O metropola cu o populatie interurbana (orasul in sine) de aproximativ 3,6 milioane de locuitori… cand Parisul (orasul, fara zona metropolitana) are aproximativ 2,2 milioane doar… Te lasa masca nu doar prin aceste cifre, dar si prin asezare si context. Care context inseamna raulete si dealuri, plaje cat incape, golfulete si zone muntoase ce fragmenteaza intreaga extindere urbana.
         Si daca nu e de ajuns, haideti sa incepem cu cartierul „wuaw”: Haeundae. Gangnamul Busanului, zgarie-nori din plin, arhitectura moderna, design… The Bay 101 yacht club, o platforma de cateva etaje (5), foarte designish, ofera tot ce iti poti dori pentru o seara perfecta: restaurante de clasa, baruri si cluburi (care club situat pe terasa in aer liber, platforma deasupra marii cu priveliste la cartierul „wuaw”). In timpul zilei serviciile de inchiriere de yachturi (de lux, croiaziera, de seara) jet skiuri si banane plutitoare ( :)) ), dar si cursuri de yachting variaza destul de mult. (ca si pret si oferta).
     Nu departe de Haeundae, se afla cartierul destinat
Afla mai multe cu un click aici !

luni, 30 aprilie 2018

Ponturi pentru o vizită la Oslo

de Marius Pop
     Daca vrei sa vizitezi Oslo, primul lucru care trebuie stiut este faptul ca metropola norvegiana este cel mai scump loc din Europa si intre primele din lume. Si cand spun ca e scump, nu exagerez cu absolut nimic. Asta nu trebuie insa sa va faca sa stergeti aceasta destinatie de pe lista cu locurile pe care vreti sa le vedeti. In cele ce urmeaza, am sa ma straduiesc sa va prezint cateva ponturi care sa va scape de cheltuieli mari si inutile.
Cu ce sa calatoresti? Singurul zbor direct este operat de Wizzair din Otopeni catre aeroportul international Torp Sandefjord, situat la aproximativ 130 km de Oslo. Dupa ce mi-am achizitionat biletul de avion am inceput sa planific transferurile. Pe situl aeroportului (click aici) gasesti informatii despre autobuzul expres sau trenul care te duce si/sau aduce dinspre Oslo. Exista si taxiuri dar fireste, va recomand sa nu luati in calcul o astfel de idee decat daca nu aveti ce sa faceti cu banii. Pentru detalii referitoare la orarul de zbor va recomand sa verificati pagina companiei aeriene (www.wizzair.com). Orice alt zbor, cu orice alta companie aeriana implica cel putin o escala asa ca durata calatoriei si costul creste direct proportional. Cu alte cuvine, nu merita… Desi planificasem sa iau trenul spre Oslo, in aeroport am observant ca autobuzul era gata de plecare in fata iesirii. Biletul dus costa 265 NOK (koroane norvegiene, 1 euro = 8 koroane) si poate fi platit doar la sofer cash sau cu cardul. Aici depinde insa de noroc pentru ca al meu card s-a incapatanat de la bun inceput sa dea bani norvegienilor. In incinta aeroportului exista un bancomat de unde puteti obtine direct koroane. In fix 1 ora si 35 de minute ajungeti in statia centrala de autobuze din Oslo de unde aveti la dispozitie transportul public. Daca calatoriti cu Wizzair veti ajunge destul de tarziu asa ca veti


joi, 12 aprilie 2018

Kosovo, cea mai tânără națiune

de Marius Pop
      Peste tot in Kosovo sunt afise publicitare care prezinta tara ca fiind cea mai tanara natiune din Europa. Sunt unii care spun ca sunt cea mai tanara natiune din lume. Aceasta afirmatie are doua perspective: prima care se refra la faptul ca este cea mai noua tara de pe continent iar a doua ca are cea mai mica medie de varsta a locuitorilor. Cu singuranta ca ambele afirmatii lasa loc de discutii dar nu am de gand sa urmez aceasta cale. Adevarul este intotdeauna la mijloc.
        Prima data am vizitat Kosovo in 2004 cand in aeroportul din Pristina am fost socat de trupele care patrulau si de elicopterele care survolau zona neincetat facand imposibila comunicarea. Locul era desprins din filmele de razboi si aveai impresia ca dintr-o clipa in alta vei vedea un Rambo cu o mitraliera gata de lupta. Pe atunci nu exista politie locala, din aeroport si pana in orase totul era controlat de fortele KFOR.  De altfel si stampila din pasaport era KFOR si nu Kosovo. Atunci am petrecut cateva zile in Prizren si cateva ore in Mitrovica si Pristina. Totul si cand spun totul nu exagerez era un “west salbatic modern” cu masini care circulau fara sa 
Afla mai multe aici !

vineri, 16 iunie 2017

Qatar – între miraj și realitate

de Marius Pop
       Norii freamătă deasupra pustiului deșertic. Ceva din numele fenomenului de “fata morgana” parca încearcă sa se desprindă din acest miraj, conturandu-se in numele unei capitale: Doha. Vantul parca doreste sa ne spuna povestea tuaregilor ce candva isi purtau alene pasii, insotiti de credincioasele si totodata puternicele mamifere, care aidoma dunelor desertului parca incercau sa isi asorteze timid umbrele in vapaia necrutatoare a incinsului nisip.
Astazi, printre zgarie norii adunati la sfat in candva taramul oceanului, oamenii de diverse nationalitati isi croiesc grabiti drumul in puternicele automobile 4×4, facandu-se nevazuti in neantul de suprafete metalice stralucitoare in bataia soarelui neostenit.
Tot astazi, spre periferia orasului, ceva parca inca se incapataneaza sa pastreze aerul oriental al cladirilor de altadata. De aici se incheie imparatia
Citeste mai mult aici !

sâmbătă, 10 decembrie 2016

Piețele plutitoare ale Bangkok-ului

de Costi Draghici
        Odată ajuns în Bangkok nimic nu te poate cuceri mai mult decât o escapadă într-una din piețele plutitoare pline de șampanele care alunecă pe canalele înguste și vâslite de vânzătorii care își vând marfa direct din ambarcațiunile lor. Sunt o mare atracție în rândul turiștilor care caută să evadeze din cotidian pentru a exploata pentru câteva ore lumea de dincolo uitată de timp. Toată lumea iubește piețele plutitoare din jurul veneției orientului, Bangkok: thailandezi și turiști deopotrivă.
           Este distractiv și ieftin, poți gusta din mâncarea thailandeză, poate fi o evadare din căldura tropicală a Bangkok-ului. Poți bea din fructe exotice sau gusta din preparatele locale gătite și servite direct din barca trasă la mal. Practic toți turiștii ajunși în Bangkok vizitează cel puțin una dintre piețele plutitoare din jurul capitalei. Au și de unde 
Afla mai multe cu un click aici !

vineri, 2 decembrie 2016

Petra – orașul pierdut și regăsit

de Alina Coman
      În fiecare an îmi vine de cel puţin două ori, cu o regularitate constantă, un dor imens de ducă. Poate fi oriunde, oricând, oricum şi cu oricine. Din motive raţionale şi financiare nu pot da frâu liber acestor porniri, aşa că, de ceva vreme, o parte din vacanţă e alocată familiei, iar o parte dorului meu nebun de a călători. Încerc să beneficiez de diferite facilităţi, particip la schimburi de tineri, mă implic în diferite proiecte, astfel încât nevoile mele personale să nu dezechilibreze major bugetul familiei.
         Un astfel de prilej mi-a fost oferit de asociaţia în care sunt voluntar de vreo 14 ani. E vorba de un youth exchange la care au participat 25 de tineri din Letonia, Italia, România, Iordania şi Egipt. Proiectul a fost implementat în Iordania şi a avut o temă atractivă: Şomajul în rândul tinerilor şi cetăţenia activă. Reacţiile celor dragi în momentul în care le-am comunicat intenţia mea de a pleca în Regatul Haşemit al Iordaniei au fost diferite: mami era disperată că merg între terorişti, soţul meu mă încuraja spunând că e o ţară sigură care merită văzută, tati a încercat să-mi cumpere renunţarea cu o sumă care ne-ar fi fost aproape suficientă pentru un sejur pe litoralul românesc, cei doi copii ai mei vroiau să-mi intre în bagaje. Încăpăţânată din fire, în 4 august eram deja într-o maşină care ne ducea spre Budapesta. Costul biletului de avion era mai redus pe această rută: Budapesta, escală Istanbul, Amman. Trebuie să mărturisesc că m-am silit să dorm cât mai mult din drum după ce mi-am văzut moartea de vreo două ori la manevrele şoferului nostru grăbit. Sărmana de mine, nici nu bănuiam că 
Citeste urmarea aici !

joi, 1 decembrie 2016

Mauritius - lux sau low cost?

de Marius Pop
       Când auzi pe cineva că pleacă în Mauritius, te gândeşti imediat că are o grămadă de bani şi nu ştie ce să facă cu ei. Ei bine, eu am fost în Mauritius şi nu mă pot lăuda că sunt milionar sau că nu ştiu ce să mai fac cu banii.
          Mai mult decăt atât, am fost plecat pentru 10 zile în perioada de vârf, mai precis de revelion, la un preţ de bun simţ. În cele ce urmează, am să mă străduiesc să vă explic cum este posibil să petreci un sejur de vis, într-o locaţie fabuloasă, la un buget omenesc. Bine, acum să nu îşi imagineze cineva ca este posibil să ajungi acolo cu un cost similar unei excursii cu autocarul la Paralia Katerini sau la pretul unui city break la Praga.
         Despre zbor
      Zborul reprezintă cea mai mare cheltuială. În primul rând pentru că este departe şi apoi pentru că nu sunt foarte multe companii care zboară până acolo. Cele mai bune legături din Romania sunt prin Paris sau Dubai. Prin Paris există însă mai multe şanse de a găsi un preţ bun deoarece Air France are legături atât cu Tarom cât şi cu Air Mauritius. Luat din timp – asta înseamnă 
Afla mai multe , dand un click aici !

duminică, 20 noiembrie 2016

Cu Alexandra Violin prin Sharm El Sheikh

   Va invit la un guest post cu adevarat special. Este scris de Alexandra (ex. Amadeus) si descrie experienta ei in Egipt, Sharm el Sheikh.  La cat de bine o face, o asteptam sa ne impartaseasca impresii si din alte locuri!
      Mi-am dorit ca schimbarea prefixului sa ma gaseasca intr-un loc exotic, relativ aproape de casa, asa ca am ales ca fasia dintre Marea Rosie si Muntele Sinai sa ma gazduiasca timp de o saptamana: Sharm El Sheikh. 
    Am cumparat excursia cu 2 saptamani inainte de plecare, in luna aprilie, pentru 600 de euro, all inclusive. Zborul a fost efectuat de Tarom, dureaza in jur  de 3 ore, viza o iei din aeroport, unde la iesire te asteapta reprezentantul agentiei, care te va duce cu un autocar la hotel.
      Am ales Noria Resort, un hotel resort de 4 stele (in exterior), interiorul camerei lasand de dorit – cel putin in privinta curateniei. Urmand sfatul cuivaproblema s-a rezolvat simplu, cu un tips de 2 dolari o data la 2 zile , atentia asta adaugand  curateniei si mici surprize in camera: diferite animale  sau chiar si oameni facuti din prosoapele hotelului, accesorizati cu obiecte personale de imbracaminte. Revenind la curatenie, nu e un capitol in care egiptenii exceleaza, la masa gasind de multe ori farfuriile presupus curate, cu resturi de mancare pe ele; aceeasi poveste aplicata si la  tacamuri. Daca esti pretentios si sensibil…nu e locul potrivit pentru tine. S-ar putea sa nu-ti placa nici cand indienii care sunt in trecere cate-o noapte prin hotel, fiind in pelerinaj, vor intra cu totii in piscina imbracati, lasandu-si 

vineri, 18 noiembrie 2016

Lisabona – pas cu pas

de Alexandra Pop
     Multa, tot mai multa lume vorbeste despre Lisabona ca una dintre cele mai frumoase capitale europene. Adevarul este ca exista motive intemeiate pentru aceasta si… stiti cum e: de n-ar fi nu s-ar povesti… Dupa ce in primavara vizitasem regiunea de nord a Portugaliei (Porto, Guimaraes, Braga, Aveiro) care pur si simplu ne-a vrajit, ne-am planificat – mai mult sau mai putin serios – sa ajungem si in zona Lisabonei cat de repede. Si cand iti doresti ceva cu adevarat, universul face in asa fel incat acea dorinta sa devina realitate, vorba maestrului Coelho… In cazul nostru, universul a facut in asa fel incat am gasit o oferta de zbor de nerefuzat pentru sfarsit de septembrie, inceput de octombrie si… dusi am fost!
      Am optat pentru cazare in Sintra, destul de aproape de Lisabona, datorita ofertei aproape incredibile primite din partea Lawrence`s Hotel si, pe de alta parte datorita faptului ca Lisabona se anunta extrem de aglomerata din punct de vedere al cazarii datorita faptului ca taman in acea perioada sa organiza un maraton international. Recunosc ca un alt motiv a

miercuri, 16 noiembrie 2016

Planeta India: Hare Krishna si Adio!

de Ovi Madsen
      La o jumătate de oră de condus de Jaipur ajungi într-un sat foarte vechi pe nume Samode. Aici te poţi plimba aproape pentru o oră într-o şaretă trasă de un dromader sau dromaderiţă, însoţit de un ghid dotat cu toate cunoştiinţele despre zona în care vorbeşte şi uns cu toate alifiile. Astfel, în timp ce adorabilul dromader înaintează agale prin satul străjuit de copaci cu rădăcini exterioare, dintre care cel mai vechi are nu mai puţin de 650 de ani, ghidul pe nume Laximan îţi povesteşte câte-n lună şi stele despre istoria şi prezentul fascinantei aşezări în care te găseşti.
Astfel poţi afla, printre multe altele, că Samode îi este dedicat lui Hanuman, Zeul Maimuţelor, căruia localnicii îi aduc ofrande la un templu greu accesibil scobit în zidul unui versant. Acest templu se continuă într-un tunel de doi kilometri care face legătura cu vechiul fort de apărare a străvechii aşezări. Deşi am fost tentaţi să-l explorăm, ni s-a sugerat să n-o facem deoarece, în primul rând, nu eram hinduşi, iar, în al doilea, tunelul este plin de şerpi veninoşi. Din fericire pentru locuitorii Samode-ului, sălbaticele dealuri care îl străjuiesc sunt pline de asemenea pietre semi-preţioase, dintre care

duminică, 13 noiembrie 2016

Istoria faimoasei catedrale din Sankt Petersburg

de Alexandra Pop
      Unul dintre cele mai vizitate obiective turistice și in acelasti timp una dintre cele mai mari catedrale din Rusia, „ascunde” în spatele ei o poveste care mi-a stârnit curiozitatea și m-a făcut să caut informații mai mult sau mai puțin știute despre ea. Ridicarea măreței biserici a început în anul 1883 sub țarul Alexandru III, ca un omagiu adus tatălui său și a fost terminată în anul 1907 în timpul domniei țarului Nicolae II. Biserica este situată pe malurile canalului Griboedov, care străbate orașul Sankt Petersburg. Finanțările au fost suportate în mare parte de familiile regale, alături de donații private ale localnicilor. Poate deloc surprinzator, biserica a depășit lejer suma alocată inițial, care era de 3.6 milioane de ruble, ajungând în cele din urma la peste 4.6 milioane de ruble.
       Cunoscută sub numele oficial de Catedrala „Învierii lui Hristos de pe Sângele Vărsat”, face referire la sângele lui Alexandru al II-lea al Rusiei, care a fost asasinat, în acel loc, la data de 13 martie 1881. Să ne întoarcem însă puțin în istorie pentru a întelege mai bine cum stau lucrurile. Țarul Alexandru II-lea al Rusiei, a inițiat o serie de reforme care nu i-a mulțumit pe toți iobagii care locuiau în Sankt Petersburg. Din această cauză asupra acestuia au avut loc mai multe tentative de asasinat. Se spune că în timp ce trăsura țarului trecea pe marginea canalului, o grenadă aruncată de un agresor a explodat. Nefiind rănit, țarul a ieșit din trăsură și a început să se certe cu presupusul agresor, timp în care un alt conspirator a activat un sistem exploziv, lucru ce a dus la moartea sa dar și la rănirea gravă a țarului, acesta murind câteva ore mai târziu la Palatul de Iarnă. În locul atacului a fost ridicat un mormânt temporar. Ulterior, a fost luată decizia ca locul în care

miercuri, 9 noiembrie 2016

Impresii din Yerevan

de Marius Pop
      Am ajuns in Yerevan dupa doi ani si speram, ba chiar imi doream ca multe lucruri sa se fi schimbat in bine. Nu pot explica de ce imi doream asta dar o simteam inainte de a pune piciorul pe pamant armenesc. Am calatorit prin Viena impreuna cu sase prieteni din Bosnia, Serbia, Macedonia, Kosovo si Cipru si m-am bucurat din start de unul dintre beneficiile aduse de Uniunea Europeana: intrarea in tara fara viza.
       Ceilalti “balkanici” au avut de urmat un traseu anevoios si enervant. In prima faza schimbi bani pentru ca viza se poate plati doar in moneda locala. Apoi completezi un formular iar apoi te asezi la un rand interminabil pentru controlul pasaportului. Sa zicem ca pana aici totul este logic. Lipsa logicii apare daca ai ghinionul sa dai peste un idiot la control pasaport asa cum a avut prietenul macedonean. Timp de o ora s-a chinuit sa dea explicatii de ce in pasaportul sau e scris si in rusa atata timp cat in pasaportul sau era scris in macedoneana atat cu caractere latine cat si cu caractere chirilice… Pentru tovarasul controlor era rusa si cu asta basta. Si Bosnia a avut probleme dar au fost sesizate doar la iesirea din tara. Problemele au fost insa simpatice: controlorul nu a gasit in calculator Bosnia Herzegovina si a selectat codul tarii BIN in loc de BIH. Astfel, la iesirea din Armenia sistemul semnala o eroare: pasaportul era bosniac iar viza emaisa si lipita in pasaport era pentru cetatean apartinand Indiilor britanice…
       In aeroport a fost introdus un sistem “civilizat” pentru taxiuri. Dupa ce iti ridici bagajul, te prezinti la un ghiseu unde anunti locul in care vrei sa ajungi. Doamna… da un telefon si