Trasee turistice in muntii Romaniei

de Calin Nicolae Marginean

13. Virful Gărgălău (2.158 m)

14. Virful Clăii (2.117 m)

15. Virful “La cepe” (2.102 m)

16. Virful Omului (2.135 m)

Se ajunge cu masina inainte de Iacobeni, venind dinspre Suceava si mergind spre Vatra Dornei. O luati dvs. la dreapta, pe drumul spre Borsa si mergeti 51,1 km pina ati ajuns in pasul Prislop, INAINTE DE a ajunge la Biserica din Pasul Prislop. Sinteti deja la 1.444 m altitudine, iar pina la Lacul Stiol (1.727 m) aveti o mica diferenta de nivel de < 300 m de urcat pe un drum forestier extrem de usor („drum de mosi” si nu de munte !).

INAINTE DE a ajunge la Biserica din pasul Prislop se face un drum forestier, din sosea la stinga si IN SUS si chiar la inceputul sau sint niste sageti de orientare, pe care scrie ca ati avea de parcurs pina la Lacul Stiol 3h si 30min. Povesti ! E MULT mai... putin ! Urmati marcajul triunghi rosu. Noi am mers MEDIU si am facut 1h 25min (prima dată), iar a II-a oara 1h 15min.

Dupa ce se intra pe drumul forestier din sosea se merge inainte, la 200 m (pe dreapta) este o stina (fireste, ca nu puteau lipsi ciinii si oile de pe un traseu turistic din Romania !) si ar fi bine sa aveti la

Catedrala Moldovei, patronată de doi sfinți

de Claudiu Padurean
Istoria Bisericii Sfântul Gheorghe a mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava începe în anul 1514, când voievodul Moldovei, Bogdan al III-lea, a decis să construiască o nouă catedrală mitropolitană, după cea veche fusese distrusă de o invazie poloneză. Bogdan al III-lea a început construirea bisericii, care, însă, a fost finalizată abia în 1522, de către fiul acestuia, Ștefăniță Vodă. În perioada 1532 – 1534, biserica a fost pictată în interior și în exterior din ordinul voievodului Petru Rareș.
În anul 1579, mitropolitul Teofan de la Râșca a adăugat un pridvoraș. În perioada 1522 – 1677, această biserică a fost catedrala mitropolitană a Moldovei. Chiar dacă în anul 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iași, până în 1677, reședința mitropolitană a rămas la Suceava. După 1775, când Suceava, cu toată Bucovina, au fost ocupate de Imperiul Austriac, mănăstirea a rămas dependentă de Mitropolia Moldovei de la Iași, ceea ce a dus la un conflict canonic cu Mitropolia Bucovinei, din cadrul statului austriac. Biserica și-a consolidat reputația de centru spiritual al Moldovei după aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, care, în 1686, au fost confiscate de Regele Jan Sobieski al Poloniei, dar care au fost readuse în biserică după 97 de ani. Mănăstirea a fost și

Citeste mai mult aici!

Misterul Galbenului de Pătrăuți

de Claudiu Padurean
Biserica din Pătrăuți, ridicată în anul 1487 de către voievodul Moldovei Ștefan cel Mare, păstrează secretul unei culori unice în lume. Este vorba de Galbenul de Pătrăuți, un soi de ocru auriu, creat de unul dintre artiștii bizantini refugiați după cucerirea Constantinopolelui de către otomani, în 1453. Potrivit bizantinologului francez Andre Grabar, este vorba de artistul Gheorghe din Tricala. Acesta s-a stabilit în Moldova, unde a influențat decisiv școala de pictură moldovenească. El a murit în anul 1530 în Moldova și este înmormântat în biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. Cel mai strălucit elev al său a fost Toma din Suceava.
Biserica din Pătrăuți este cea mai veche biserică ctitorită de Ștefan cel Mare care și-a păstrat forma originală. Inscripția în limba slavonă de deasupra ușii spune că acest lăcaș de cult a fost ctitorit în 12 iunie 1487, în prezența domnitorului. Ștefan cel Mare a creat la Pătrăuți singura mănăstire de maici înființată la inițiativa sa. Această mănăstire avea și un spital, în care erau îngrijiți răniții din bătăliile purtate la Cetatea Suceava, reședința voievodală, situată la aproximativ 10 kilometri depărtare. Ștefan cel Mare a dăruit mănăstirii moșiile Pătrăuți și Mihoveni, precum și o serie de vase de cult și de cărți de mare valoare. Însă acestea au fost jefuite de către cazaci și de către polonezi, iar după ultimul jaf, din 1684, mănăstirea a fost 

Mai multe gasesti aici!

Bierica Arbore sau cum arhitectura moldovenească îmbină influențele orientale cu cele occidentale

de Claudiu Padurean
Unul dintre cele mai spectaculoase monumente de arhitectură moldovenească este Biserica Arbore. Acest lăcaș de cult îmbină tradiția bizantină a lăcașurilor de cult cu influențele occidentale, filtrate de Polonia catolică. Ea a fost ridicată de hatmanul Luca Arbore, comandantul armatei Moldovei în timpul voievodului Ștefan cel Mare, declarat sfânt de către Biserica Ortodoxă Română. Din anul 1993, această biserică face parte din patrimoniul UNESCO.
Ctitorul acestei biserici, Luca Arbore, făcea parte din înalta aristocrație a Moldovei. Tatăl său fusese comandantul Cetății Neamț. Din anul 1486, Luca Arbore a devenit comandantul garnizoanei din capitala Moldovei, Suceava, și unul dintre oamenii de încredere ai lui Ștefan cel Mare, apoi a primit rangul de hatman, adică de comandant al armatei principatului. El și-a păstrat poziția de comandant și sub domnia fiului lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Orb. Apoi, a devenit regent al Moldovei în prima perioadă a domniei nepotului lui Ștefan cel Mare, Ștefăniță Vodă. Mai târziu, însă, Ștefăniță Vodă l-a ucis pe Luca Arbore, împreună cu fiii acestuia, Toader și Nichita, pe care i-a acuzat de trădare. Amintirea acestora este păstrată de vechea biserică ridicată în satul Arbore. Inițial, a fost o întreagă reședință aristocratică, din care nu a mai rămas decât biserica. Aceasta a fost construită pe ruinele unui schit ortodox anterior. Lucrările de construire au

Aflii mai multe aici!