Muzeul „Poarta de su’ Feleac”

 

de Cristina Nalbitoru

În cadrul simpozionului METAFORA, ARC PESTE CARPAȚI, desfășurat la Cluj-Napoca sub coordonarea Fundației Literară METAFORA din Constanța (Președinte Garofița Jianu) la care au participat oameni de cultură din Constanța, Tulcea, București, Cluj- Napoca, Sighișoara, Drăgășani și Brezoi, printre multe alte manifestări un rol deosebit l-a avut vizita și colocviul de la Muzeul Etnografic particular „POARTA DE SU’ FELEAC”, aflat la 4-5 km de municipiu.

Muzeul se află în gospodăria soților Rodica și Gheorghe Căpușan. La poarta din lemn sculptată în stil maramureșean, domnul Gheorghe Căpușan ne-a întâmpinat cu pâine și sare. Acest ritual străvechi de a primi oaspeții te reîntoarce în timp la tradițiile, obiceiurile, folclorul și etnografia poporului român.

După primirea călduroasă de la poartă, ca o binecuvântare, suntem invitați în curtea gospodăriei, frumos amenajată.

Muzeul nu este prea mare, conține doar două încăperi, una la parter cu o coborâre la demisol și alta deasupra, în pod. Aceste două încăperi sunt amenajate în stil tradițional cu peste 2000 de obiecte, așa cum ne specifică gazda, compuse din: costume populare ardelenești și maramureșene, obiecte de ceramică: farfurii, castroane, ulcioare, oale, diferite obiecte de lemn necesare gospodăriilor țărănești, mobilier, cuverturi de pat și perete, furci de tors, dar și nelipsitul război de țesut cu toate anexele sale

După ce am admirat exponatele, domnul Gheorghe Căpușan ne invită să luăm loc pe scaune și lavițe, toți cei peste 25 de excursioniști, și să-l ascultăm ca niște copii atenți la dascălul lor. Ne-a vorbit cu patos, cu dăruire și dragoste de țară, dar și cu durere în suflet pentru distrugerea valorilor tradiționale ale poporului român din ultimele trei decenii. Noi oamenii acestei țări nu am avut grijă de viața noastră și mai ales în ultimii 33 de ani. Nu am avut grijă de una dintre cele mai importante plante de pe planetă care are peste 24. 000 de întrebuințări. Sigur că o să mă întrebați care este asta. Se numește CÂNEPĂ! Nu e nimic complicat, de mii de ani ne-o crescut așa ca pe copii, ne-o ajutat animalele, am împodobit interiorul caselor, ne-a îmbrăcat.

Dar n-o să intru în amănunte. O mare parte dintre dumneavoastră știți, dar am să mă adresez copilului din dumneavoastră.

La finalul lunii august și început de septembrie cânepa era smulsă din pământ, tăiată, apoi așezată în apă 7-8-10 zile. Sigur că țăranul nu știa pe vremea aceea să-i folosească floarea. Ea are 0,02% drog și astfel cânepa a fost trecută în categoria plantelor narcotice de cineva care a făcut o greșeală mare. Apoi, prelucrată cu melița, se obțineau acele fire care erau toarse și apoi țesute. Ce știe să facă cânepa pentru noi? Femeia își făcea un proiect, un vis, să facă o cămașă, o pereche de pantaloni, veșminte promise copiilor de Crăciun și de Paști „o să ai dragul mamei un rând de haine”. Femeia făcea totul de la bobul de cânepă și până la haină. Nici nu vă puteți imagina de unde venim și nici nu știm unde-o să ajungem și cât de mult a muncit o femeie într-o gospodărie.

Țara asta e frumoasă, e extraordinar de frumoasă și noi nu știm să avem grijă de ea. Povestea noastră este așa, e vorba de un fir de ață și firul ăsta de ață pornește de aici. Sigur că este din cânepă, lână, bumbac, din mătase... Larva aia mică pe care n-o mai găsim decât în două locuri din România, care mănâncă frunze de dud și dă mătasea naturală. Dar firul nostru de cânepă ne-a ajutat extrem de mult!

Ne prezintă războiul de țesut cu toate componente sale. Muzeograful numește războiul de țesut ca primul calculator de pe planetă! Pentru că totul trebuie calculat, acum totul se face în fabrică prin programare pe calculator. Apoi, vorbind de unitatea care ar trebui să existe în rândul poporului român, face o demonstrație cu firele de cânepă.

„Câte fire am aici?”

Unii răspund 3, 4, alții 1.

„E o întrebare capcană. Exact asta ar trebui să se întâmplă în zilele noastre. Știți de unde am pornit? De la firul ăsta foarte subțire care vine din coaja de plantă, din cânepă!”

Apoi pe un dispozitiv agață firul dintr-o parte în alta de 6 ori și printr-o manetă răsucește cele 6 fire.

„Câte fire am aici?”

Ne arată că un singur fir este mai puțin rezistent decât cele 6 împletite într-unul singur. Astfel ne demonstrează că românii uniți sunt mult mai puternici decât dacă acționează separat, individual. Este vorba de o rezistență împreună! UNIREA!

Pledoaria luând sfârșit, suntem poftiți în sala de afară, unde se află un cuptor mare, tradițional. Aici suntem serviți de doamna Rodica Căpușan cu două feluri de plăcinte, cu brânză și varză, iar domnul Gheorghe Căpușan ne servește cu palincă și țuică, după preferințele fiecăruia!

Urmează un colocviu despre importanța păstrării tradițiilor, etnografiei, folclorului și obiceiurilor strămoșești pentru păstrarea identității neamului românesc! Această familie merită tot respectul pentru efortul depus în realizarea acestui muzeu!

La final plecăm încărcați de energii pozitive și ne despărțim de gazde cu îmbrățișări călduroase, de români adevărați, iubitori de cultură și neam!

Gherla, perla barocă a României. Locul unde se află singurul tablou de Rubens din Transilvania

de Claudiu Padurean

Unul dintre cele mai frumoase oraşe baroce din această parte a Europei este Gherla. Este vorba de primul oraş sistematizat din România. Odinioară, Gherla purta numele de Armenopolis şi era considerat drept o veritabilă capitală a armenilor din Transilvania.

Centrul vechi al oraşului Gherla a fost proiectat de un arhitect italian angajat de bogaţii negustori şi bancheri armeni stabiliţi în Transilvania sub conducerea episcopului Oxendius Verzelescu. Armenii au acceptat Unirea religioasă cu Biserica Romei şi au devenit protejaţii Habsburgilor. Oraşul lor, denumit Armenopolis, Gherla de azi, a fost construit cu străzi care se intersectează în unghi drept, iar casele masive, pictate în culori vesele şi cu ornamente sculptate în calcar arătau prosperitatea aşezării. Printre cele mai frumoase se numără Casa cu Atlanţi, transformată în Muzeul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla sau palatul în care a locuit cardinalul Iuliu Hossu. Însă cea mai impresionantă clădire este catedrala armeano-catolică, care se înalţă în piaţa dreptunghiulară din centrul oraşului. Este vorba de o biserică dedicată Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul naţional al armenilor, cel care a transformat vechea Armenie în primul stat creştin din lume. Într-o capelă laterală a acestei biserici baroce se află singurul tablou de Rubens din Transilvania, pânza intitulată Coborârea de pe Cruce. De altfel, moştenirea culturală armenească este prezentă în centrul vechi al oraşului, deşi armeni au mai rămas puţini în Gherla. ”Armeni mai sunt puţinei. Ei s-au ţinut mai mult de unguri şi şi-au uitat limba”, spune unul dintre localnici.

Tot în centrul oraşului se află şi un parc secular. ”O legendă spune că el a fost amenajat de un arhitect care a creat şi grădinile Palatului Imperial Schonbrunn din Viena şi care a fost închis în penitenciarul Gherla după ce şi-a ucis soţia, într-un acces de gelozie. Patrimoniul construit al oraşului poate reprezenta un punct de plecare pentru un adevărat circuit turistic”, spune Mircea Corăbean, fostul preşedinte al Comisiei de Cultură din Consiliul Local Gherla. În Gherla se mai află şi fostul palat al cancelarului Transilvaniei, episcopul Gheorghe Martinuzzi. După moartea cancelarului, palatul a fost transformat în închisoare, destinaţie pe care şi-o păstrează şi în prezent. În fostele şanţuri de apărare ale palatului, în incinta penitenciarului de azi, se află amenajat şi un muzeu unic, dedicat victimelor comunismului, care poate fi vizitat cu o programare prealabilă.

Strada Sforii - obiectiv de neratat in Brasov

de Maricela Stupar

Atestată documentar încă din secolul al XVII-lea, Strada Sforii este situată în centrul vechi al Brașovului, între strazile Cerbului si Poarta Schei, foarte aproape de Poarta Schei. Vizitarea centrului vechi al orașului, nu poate exclude o mică plimbare  deosebit de plăcută, interesantă și recomandată de toți ghizii pe străduța îngustă de doar 111 cm, cel mult 135cm în unele locuri și cu o lungime de 80 metri. Este considerată cea mai îngustă stradă din Europa de est și a devenit un obiectiv turistic recunoscut pe plan internațional.

La început, străduța a fost construită  doar ca o cale de legătură între străzile Poarta Şchei şi Cerbului atât pentru locuitorii orașului, dar mai ales pentru  pompieri, pentru a ajunge mai uşor în Şchei în cazul producerii unor incendii, incendii care în acele timpuri erau foarte dese, casele orașului fiind construite din lemn iar focul în case se făcea doar cu lemne. Strada de fapt reflectă tendințele de urbanizare ale Brașovului medieval. 

În capătul din Strada Cerbului a străzii Sforii, există Muzeul Străzii Sforii. Este un muzeu privat, modern, cu un aer contemporan, foarte plăcut.  Muzeul cuprinde 4 încăperi. În primele două camere de obicei se găsesc expoziţii ale artiştilor locali de pictură sau de fotografie. În cea de-a treia cameră se găsesc imagini vechi ale oraşului de sub Tâmpa, precum şi o machetă a

Brasov - un oras care va asteapta!

  de Maricela Stupar

    Se spune că orașul Brașov este un oraș de poveste. Acest loc pare desprins din poveștile cu cavaleri în armuri și frumoase domnițe. De unde sa incepi o aventura in acest oras medieval? Cum sa  să închei o astfel de aventura (oricum nu se poate!) intr-o singură zi. Brașovul este ca orașul boem de provincie din Franța, Spania sau Italia, oraș care te determină să îl iubești din prima clipă în care îl vezi, din prima clipă în care îi respiri aerul curat și parfumat de cetina (prezentă din centrul orașului până în cele mai limitrofe zone), iar amintirea lui să nu dispară niciodată din memoria ta.   

     Pe tot parcursul anului, centrul vechi este luat cu asalt de mii şi mii de turişti, din toate colțurile lumii, turiști care rămân încântați de istoria (prezentă la tot pasul), de muzeul în aer liber pe care ți-l dezvăluie orașul, oferindu-ți șansa să dai frâu liber imaginației și, nu în ultimul rând, de peisajele mirifice.

    Orasul este situat în Transilvania, una dintre regiunile istorice ale Romaniei, o regiune aflata in

Biserica Neagră - unul dintre simbolurile oraşului Braşov

 de Maricela Stupar

    Biserica Neagră este unul dintre simbolurile oraşului Braşov. Oricine vizitează centrul Brașovului, cu siguranță a observat acest impunător monument de la distanță. Dimensiunile generoase, culoarea specifică și arhitectura gotică fac din Biserica Neagră o destinație greu de omis pentru orice turist. În plus, Biserica Neagră este poziționată chiar în inima Brașovului, aproape de Piața Sfatului, fiind accesibilă pentru a fi vizitată. Despre Biserica Neagră s-a auzit departe, în toată Europa, fiind renumită pentru frumusețe dar și pentru legendele care fac parte din istoria sa. Este considerată cea mai mare biserică din România, fiind şi cel mai mare lăcaş de cult în stil gotic din sud-estul Europei, primind, la momentul inaugurării, titlul de „Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol”, adică de la de la domul Sf. Ştefan din Viena până la Hagia Sophia din

De ce Casa Matia a fost, timp de secole, cea mai valoroasă proprietate din Transilvania

de Claudiu Padurean
Clujenii au serbat, ieri, 573 de ani de la nașterea Regelui Matia Corvin. Este vorba de cel mai mare rege al Ungariei, Croației și Boemiei, care a fost și arhiduce al Austriei. Matia Corvin, fiul ultimului conducător de cruciadă, voievodul Transilvaniei, Iancu de Hunedoara, a venit pe lume în data de 23 februarie 1443, în casa unui bogat patrician sas, Jakob Mehffi. Mama sa, Elisabeta Szilagyi, era în drum spre capitala regatului maghiar, Buda, însă sorocul nașterii i-a venit la Cluj. Nașterea lui ­Matia Corvin a fost un eveniment important pentru oraș, deoarece Iancu de Hunedoara devenise eroul Transilvaniei, după ce învinsese oștile otomane conduse de Mezid Beg și de Shehabeddin, beglerbeiul Rumeliei, potrivit RomaniaLibera.ro.
Viitorul rege Matia Corvin a fost botezat în biserica romano-catolică Sfântul Mihail, unul dintre cele mai importante monumente ecleziastice ridicate de sașii transilvăneni. Clujenii au fost tot timpul alături de Iancu de Hunedoara și de Matia Corvin, iar după ce ultimul a devenit rege, nu și-a uitat orașul natal. Clujul a redobândit privilegiile pierdute ca urmare a participării unora dintre orășeni la răscoala de la Bobâlna, din 1437, iar apoi a primit multe altele.

 Printre ctitoriile lui Matia Corvin se

Citeste mai multe aici!

Incest, scandal și țepe financiare la Castelul Iubirii. Scheletele din dulapurile castelului în care au locuit Octavian Goga și Endre Ady

de Claudiu Padurean

    Castelul Iubirii din Ciucea a devenit una dintre cele mai căutate destinații turistice de pe Valea Crișului Repede. Tot mai mulți turiști străini opresc pentru a admira castelul construit la finalul secolului al XIX-lea și cântat de poeții Octavian Goga și Endre Ady. Însă istoria acestui castel include și fapte rușinoase, printre care o căsătorie incestuoasă, un scandal amoros în care a fost implicat unul dintre cei mai mari poeți români, precum și o înșelăciune care pătează biografia celui care avea să devină prim-ministru al României Mari.

   Castelul Iubirii de la Ciucea este așezat pe un povârniș care domină spectaculoasa Vale a Crișului din Munții Apuseni. Castelul a fost construit la finalul secolului al XIX-lea de către bogatul avocat Miklos Boncza din Huedin. Practic, construirea acestui castel se leagă de o legătură incestuoasă. Miklos Boncza se plimba alături de fiica surorii sale pe Valea Crișului, iar tânăra fată i-a spus că dacă i-ar construi cineva un castel pe stânca ce domina Crișul, ar face orice pentru acea persoană. Miklos Boncza a construit castelul și a luat-o de soție pe nepoata sa. Din această căsătorie incestuoasă s-a născut una dintre cele mai frumoase fete din Transilvania, fiica sa, Berta Boncza, cea care avea să devină

Citeste mai multe aici!

Lacul Știucilor - Delta ascunsă din inima Transilvaniei

de Claudiu Padurean
Una dintre cele mai frumoase rezervații naturale din Transilvania a devenit un adevărat paradis al pescarilor, fotografilor și ornitologilor. Lacul Știucilor de la Săcălaia este singurul loc din Transilvania unde apar spontan celebrele insule plutitoare de stuf, numite plaur, iar vegetația este extrem de asemănătoare cu cea din Delta Dunării sau din Delta Nerei din Banat.
Zona care include Lacul Știucilor și stufărișul din Sic reprezintă o adevărată deltă interioară a Transilvaniei. Cele 15 specii care trăiesc în lac reprezintă o adevărată bogăție și fac deliciul pescarilor. Însă zona este importantă deoarece aici cuibăresc 28 la sută dintre speciile de păsări din Europa, iar varietatea soiurilor de plante și a raselor de animale este impresionantă, spune Lumința Holban, care a fost implicată într-un proiect european care vizează protecția acestei zone și care este derulat de Eco Transilvania.
Lacul Știucilor de la Săcălaia a apărut pe locul unei vechi mine de sare, care datează de pe vremea Imperiului Roman. În Antichitate, sarea era exploatată în cariere deschise, care erau abandonate atunci când se umpleau cu apă și deveneau iazuri cu apă sărată. În zona Săcălaia, a apărut și o alunecare de teren, care a dus la formarea unui baraj natural, în spatele căruia a apărut actualul lac. De aceea, apele lacului sunt 
Afla mai multe aici!

Rough Guides a inclus Transilvania în Top 10 destinaţii care pot fi vizitate cu puţini bani

de Claudiu Padurean

Transilvania este din nou răsfăţată în ghidurile internaţionale de turism. Dacă anul trecut, Lonely Planet a declarat Transilvania drept destinaţia de excelenţă în 2016, în acest an, prestigiul ghid britanic de călătorie Rough Guides a inclus această regiune în topul 10 mondial al destinaţiilor care pot fi vizitate cu un buget redus.

Redactorii ghidului britanic de călătorii au realizat un clasament al celor mai interesante destinaţii turistice care pot fi vizitate cu un buget redus. Pe primul loc se află oraşul american Detroit, pe locul doi se află Mexicul, iar pe locul trei se află Transilvania. Publicaţia britanică menţionează faptul că turiştii pot descoperi un stil de viaţă de dinaintea Revoluţiei Industriale, pot să asculte muzica interpretată de lăutari romi, pot să urmărească urşii din Munţii Carpaţi sau pot să descopere de pe bicicletă vechile sate săseşti din regiune. De asemenea, ei menţionează faptul că pot ajunge în Transilvania cu zboruri ieftine, în condiţiile în care Clujul a devenit cea de-a doua poartă aeriană a României.

În topul ghidului britanic se mai regăsesc destinaţii precum Cambodgia, Grecia, coasta maritimă a Albaniei, Filipinele, regiunea de dealuri din Texas, precum şi oraşele Leipzig din Germania şi Adelaide din Australia.

"Niagara Transilvaniei” din Apuseni atrage turiști din toată Europa

de Claudiu Padurean

Una dintre cele mai frumoase cascade din Europa se află în Munții Apuseni. Pe blogurilor turiștilor din străinătate, precum și pe rețelele de socializare, cascada este supranumită ”Niagara Transilvaniei”. Este vorba de cascada Vălul Miresii din localitatea Răchițele.

Dincolo de frumusețea cascadei, care are însă un debit de apă mult mai mic decât cel al Niagarei, comparația este încurajată de faptul că marea cascadă din America de Nord este compusă, de fapt, din trei căderi de apă. Pe teritoriul american se află Cascada Americană și, o coincidență fericită de nume, Cascada Vălul Miresii, iar pe partea canadiană se află Cascada Potcoavei.

Cascada Niagara este situată pe granița dintre statul american New York și provincia canadiană Ontario. Pe partea americană, apele cad de la o înălțime de 21 de metri, iar pe cea canadiană de la 51 de metri.

Cascada Vălul Miresii  are o înălțime de peste 30 de metri și este situată pe Valea Stanciului. Apa în cădere evocă vălul unei mirese. An de an, cascada atrage tot mai mulți turiști. ”Acum, în minivacanța de 1 Mai, am avut turiști spanioli, polonezi, lituanieni și, bineînțeles, români care au venit la noi, în Mărișel, și au mers apoi să viziteze cascada. Acolo vin mulți turiști din Ungaria, din Cehia sau din Austria”, spune Viorel Pleșa, președintele Asociației Pelaghia, care promovează turismul în zona Munților Apuseni și care 

Afla mai multe aici!

Biertanul – cea mai mare cetate țărănească a Transilvaniei

de Claudiu Padurean
     Localitatea Biertan este atestată, după unii istorici, în anul 1224, într-o diplomă emisă de Regele Andrei al Ungariei. Biertanul făcea parte din unitatea administrativă săsească Două Scaune. În acea perioadă, Biertanul era în competiție cu Mediașul și Moșna pentru statutul de reședință al acestor scaune.
Locuitorii sași ai Biertanului erau coloniști din zona Franconia din Germania. Biertanul avea cu șiruri de case construite în jurul unei piețe centrale, în mijlocul căreia se afla biserica-cetate. Biertanul a avut de suferit de pe urma Marii Invazii Mongole din 1241, iar apoi locuitorii săi au participat la eforturile creștinilor de ridicare a unui șir de cetăți de piatră care să zăgăzuiască invaziile mongole. În Biertan, localnicii au ridicat trei șiruri de ziduri, toate întărite cu 6 turnuri și 3 bastioane, care au transformat biserica-cetate într-una dintre cele mai puternice fortificații din sudul Transilvaniei. Localitatea a prosperat, iar ca semn al bogăției lor, sașii din Biertan au decis să reconstruiască biserica din centrul localității, cu hramul Sfânta Maria. Construcția a fost realizată în perioada 1486 – 1524, în stil gotic târziu. Biserica din Biertan, cu trei nave, este ultima din Transilvania ridicată în acest stil. Sașii sperau că vor dobândi o ierarhie bisericească proprie, după conflictele aproape permanente între clericii sași și episcopul romano-catolic de Alba Iulia. Nu au reușit să primească un episcop propriu în cadrul Bisericii Catolice, iar acest lucru i-a încurajat pe sași să adopte Reforma religioasă. Biertanul a profitat din plin de acest fenomen. Din 1572 și până în 1867, Biertanul a devenit reședința episcopului lutheran sas, o dată cu alegerea ca episcop a lui Lucas Unglerus. Biserica a devenit protestantă, iar
Afla mai multe aici!

Britanicii de la The Spectator recomandă Sighişoara drept destinaţie turistică

de Claudiu Padurean

     Publicaţia britanică The Spectator recomandă Sighişoara drept destinaţie convenabilă pentru turiştii din Regatul Unit. Săptămânalul britanic menţionează că oraşul transilvănean este locul de naştere al lui Vlad Ţepeş, cel care a inspirat personajul Dracula din romanul omonim al lui Bram Stoker.

Sighişoara este una dintre cele mai frumoase cetăţi medievale locuite şi în prezent. Fortificaţia şi oraşul vechi au fost incluse în patrimoniul mondial al umanităţii, pe lista UNESCO. Faima Sighişoarei este sporită de faptul că este locul de naştere a voievodului Vlad Ţepeş, iar toate aceste elemente i-au determinat pe jurnaliştii britanici să recomande acest oraş turiştilor din Regatul Unit. Această recomandare este foarte importantă, spune jurnalistul Raul Chiş, directorul site-ului BuzzNews.ro

 Turiştii sunt întâmpinaţi la Sighişoara de un personaj pitoresc. Este vorba de toboşarul cetăţii. Profesorul de artă Dorin Stanciu îndeplineşte acest rol.

 Turiştii britanici sunt îndemnaţi să viziteze casa în care s-a născut Vlad Ţepeş, casă transformată în restaurant. De asemenea, redactorii publicaţiei britanice oferă o serie de ponturi cititorilor săi. Printre recomandările publicaţiei britanice se numără vizitarea vechii cetăţi medievale şi a turnurilor sale, dar şi a bisericii evanghelice sau a Scării Şcolarilor, o scară acoperită de lemn care îi proteja pe elevii care urcau spre vechea şcoală din deal.

Amanunte pe http://www.clujtoday.ro

Buricul Pământului se află în județul Cluj

de Claudiu Padurean

      Buricul Pământului se află în județul Cluj. Sau, cel puțin, așa susțin locuitorii armeni ai orașului Gherla, primul oraș baroc sistematizat din lume, care a fost construit după un plan prestabilit de către un arhitect italian. Buricul Pământului este, de fapt, catedrala armeano-catolică de care gherlenii sunt foarte mândri.

Centrul orașului Gherla poate fi asemănat cu un imens muzeu în aer liber. Cele mai multe clădiri au fost construite la începutul secolului al XVIII-lea, în stil baroc. Orașul vechi are forma unui dreptunghi, ale cărui străzi sunt paralele cu laturile exterioare. În mijloc se află o piață în care se înalță catedrala armeano-catolică cu hramul Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul armenilor. Pentru armenii din Gherla, biserica este Buricul Pământului, pentru că, la data ridicării sale, în anul 1804, era cea mai mare biserică armeano-catolică din lume. 

În Capela Învierii din acest lăcaș de cult este păstrat singurul tablou de Rubens din Transilvania. Acesta a fost dăruit armenilor de către împăratul austriac Francisc I. ”Puținii armeni din Gherla care își păstrează tradițiile strămoșești sunt mândri de moștenirea lor”, spune liderul comunității locale, Janos Estegar.

În Gherla se mai află catedrala greco-catolică, ridicată după ce orașul a devenit, în 1853, reședința unei episcopii greco-catolice. De asemenea, în Casa cu Atlanți funcționează un muzeu în care

Afla mai multe aici!

De ce tot mai mulţi turişti evrei aleg Mărişelul

de Claudiu Padurean

        Zona Munţilor Apuseni atrage tot mai mulţi turişti din Israel. Turiştii evrei vin în această parte a Transilvaniei pentru că există un foarte bun raport calitate/preţ în privinţa serviciilor turistice şi, în plus, au parte de peisaje frumoase şi de ospitalitate. Printre staţiunile cele mai vizitate se numără Mărişelul. Promovarea intensă de care se bucură Transilvania ca destinaţie turistică atrage vizitatori din toată lumea. Faptul că ghiduri de călătorie precum Lonely Planet sau publicaţii precum USA Today sau Business Insider recomandă Transilvania a dus la creşterea semnificativă a interesului străinilor faţă de această regiune. În ultima perioadă, tot mai mulţi turişti din Israel aleg să îşi petreacă vacanţele în Munţii Apuseni. Lor le place foarte mult această zonă. ”De fapt, este o regiune foarte bună. Ne place că ne putem relaxa aici. Ne plac oamenii, care sunt foarte amabili. Şi atunci când avem doar puţin timp, este cel mai bine pentru noi să venim în România, pentru că este la doar două ore şi jumătate de zbor, de aceea venim aici”, spune o turistă între două vârste, care mărturiseşte că trăieşte într-un kibbutz, adică într-o comunitate de tip cooperatist din Israel.

      Pentru mulţi dintre turişti, Clujul reprezintă o adevărată bază, unde vin cu avionul, apoi organizează excursii cu autocarele sau cu microbuzele. ”Am venit la Cluj. Am găsit un ghid bun, cu care 

Citeste mai multe pe http://www.clujtoday.ro/25245-de-ce-tot-mai-mulx163i-turix15fti-evrei-aleg-mrix15felul.html

Transilvania ar putea deveni un brand turistic mai puternic decât România

de Claudiu Padurean

         Transilvania devine tot mai mult un brand turistic mai puternic decât România. La această stare de fapt contribuie faima de țară a vampirilor pe care Transilvania a căpătat-o datorită mitului lui Dracula, dar și aprecierea de care se bucură această regiune printre membrii Casei Regale Britanice. De asemenea, sunt faimoase locuri precum Pădurea Baciului, unde turiștii cred că au loc fenomene paranormale, dar și diversitatea tradițiilor românilor, maghiarilor, sașilor ori armenilor, spun reprezentanții mai multor agenții de turism din Asia, care prospectează piețele din țări precum Coreea de Sud ori din China cu oferte de promovare a destinațiilor turistice din România.

Pentru mulți dintre străini, Transilvania este un nume mult mai cunoscut decât România, datorită unor opere controversate, dar cu multă faimă. Este vorba, de exemplu, de romanul Dracula de Bram Stoker, dar și de zecile de filme care portretizează Transilvania drept un tărâm al groazei. Aceste povești nu i-au speriat însă pe membrii Casei Regale Britanice, care și-au cumpărat proprietăți în Transilvania de Sud. Ardelenii sunt mândri de diversitatea tradițiilor din regiune și speră să atragă și mai mulți turiști, cu ajutorul bogăției obiceiurilor.Faima de care se bucură Transilvania în lumea anglo-saxonă i-a determinat pe unii dintre studenții străini să se înscrie la universitățile din Cluj, pentru a experimenta un nou stil de viață. Specialiștii în turism spun că

Afla mai multe aici !

O greşeala cu final fericit: Festivalul Jazz in the Park organizează în 3 aprilie o ediție specială în comuna mureșeană Bogata

de Bianca Padurean

După ce rapperul Snoop Dogg a confundat pe rețelele de socializare comuna Bogata din județul Mureș cu Bogota columbiană, localitatea mureșeană a devenit celebră în presa românească și internațională. În acest context, organizatorii festivalul Jazz in the Park, de două ori finalist la European Festival Awards, anunță o ediție specială în 3 aprilie la Bogata, județul Mureș.
Participanții vor avea parte de concerte și pot dona pentru amenajarea unui parc în comună, în condițiile în care localitatea nu are niciun parc în prezent.
Jazz in the Park, festivalul născut la Cluj în 2013 și ajuns repede o emblemă a orașului, a făcut un anunț surprinzător: Maria Răducanu, Jazzybirds, Les Nuages și Danaga vor concerta la Bogata duminică, 3 aprilie, într-o ediție specială a festivalului. 
„Era păcat ca această întâmplare să rămână numai un prilej de discuții și de glume pe internet. Comuna Bogata are un mare capital de imagine acum și îl poate fructifica dacă se adună suficienți oameni care vor acest lucru. Noi am fost acolo, am văzut locurile: satul e înconjurat din trei părți de râul Mureș, e de o liniște ancestrală și de o mare frumusețe, iar oamenii sunt primitori și creativi. Dacă

Turism spectaculos în Canioanele Apusenilor

de Claudiu Padurean

Una dintre cele mai frumoase atracții turistice din Munții Apuseni este reprezentată de seria de canioane săpate de apa de munte în munții de calcar. Această serie include Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ocolișelului și Cheile Borzești. Turiștii vin pentru a admira spectaculoasele formațiuni stâncoase, dar și pentru a se relaxa.
Canioanele din Munții Apuseni s-au format în decursul mileniilor, când apa de munte a săpat șanțuri adânci în stâncile calcaroase. Cele mai spectaculoase sunt Cheile Turzii, care au statutul de rezervație naturală. Aceste chei, amenajate pentru accesul publicului, atrag turiști din Germania, Polonia, Ungaria sau Austria. Cei mai mulți dintre turiști sunt din România și, în general, vin pentru mai multe zile pentru a explora frumusețea cheilor din Munții Apuseni. ”Suntem din Ocna Mureș. Am venit aici de două zile, cu cortul, în Cheile Turzii. Am parcurs traseul turistic, am făcut foc de tabără în zona permisă, iar acum ne strângem cortul și plecăm spre Cheile Borzești”, spune Marcel Aron. Unul dintre turiștii polonezi spune că ”am găsit traseul turistic pe Internet. Nu ne-a venit să credem cât de frumos poate fi. Am venit împreună cu niște prieteni și vom sta minim o săptămână”. Cei mai mulți dintre turiști explorează cheile din Munții Apuseni cu ajutorul potecilor marcate și amenajate pentru drumeții. Însă sunt și tineri care preferă escalada, alpinismul sau zborul cu parapanta. 
Cheile Turzii reprezintă cel mai cunoscut obiectiv turistic dintre Canioanele Apusenilor. Cheile au o lungime de 1,3 kilemetri, iar traseu, poate
Afla mai multe aici!

Proiect internațional în domeniul arheologiei la Sarmisegetuza

de Claudiu Padurean

Studenți și cadre didactice din patru universități europene sunt agrenați într-un proiect care ar putea revoluționa modul în care sunt pregătiți viitorii arheologi. Proiectul implică cercetare științifică pe șantierul de la Sarmisegetuza romană, dar și conceperea unei curricule care să asigure o integrare mai bună a studenților pe piața muncii. Programul a debutat cu o conferință organizată la una dintre universitățile partenere, cea din Heidelberg.
”În perioada 1-5 februarie 2016 s-a desfășurat la Universitatea din Heidelberg Ruprecht-Karl, Institutul pentru Arheologie Clasică, prima întâlnire transnațională din cadrul European Erasmus+ cu titlul „From Theory to Practice – International Teaching in Field Archeology in Roman Sarmizegetusa” care are ca obiectiv principal crearea, adoptarea și promovarea unui model de învățare nonformală și informală și dezvoltarea de competențe cros-sectoriale și transferul abilităților profesionale ale studenților pe șantierul arheologic școală de pe situl roman Sarmizegetusa, cu scopul de a facilita o atitudine antreprenorială și o experiență practică folositoare pentru mobilitatea studenților pe piața europeană a muncii în domeniul arheologiei”, spune unul dintre membrii echipei de proiect, Cristian Dima.

În cadrul întâlnirii au participat reprezentanți ai partenerilor de la Universitatea din Exeter, Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Viena, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și din partea instituției coordonatoare, Muzeul 

Afla mai multe aici!

2016 ar putea reprezenta un an de vârf pentru turism. Lonely Planet, USA Today și CNN recomandă Clujul

de Claudiu Padurean
Anul 2016 ar putea reprezenta un adevărat vârf pentru turismul clujean. Trei dintre cele mai importante publicații de limba engleză din lume îi sfătuiesc pe cititorii lor să vină în acest an în Transilvania. Este vorba de ghidul de călătorie Lonely Planet, de televiziunea americană CNN și de influentul ziar USA Today.
Transilvania reprezintă o adevărată comoară ascunsă a turismului european, iar cititorii anglo-saxoni sunt invitați să o descopere. Ghidul de călătorie Lonely Planet a declarat Transilvania drept destinația de excelență a anului 2016, iar printre atu-urile acestei regiuni se numără festivalurile de genul Untold sau Electric Castle sau arta modernă creată în Cluj. Redactorii Lonely Planet au publicat recent un videoclip, în care apar imagini filmate la Opera Națională Română, dar și în Fabrica de Pensule. Printre specialitățile gstronomice recomandate se numără mititeii și ciorba de fasole în pâine.
Redactorii de la USA Today spun că printre avantajele Clujului se numără și faptul că este legat prin zboruri ieftine de principalele orașe de pe continent. Ei consideră, și din acest motiv, că Clujul se numără printre cele mai bune destinații turistice din lume pentru tineri și remarcă succesu Capitalei Europene a Tineretului din 2015. Directorul Aeroportului Internațional din Cluj-Napoca, David Ciceo, crede că în 2016, aeroportul clujean va depăși pragul de 1,5 milioane de pasageri și spune că noul an va aduce noi destinații pentru zborurile care vor 
Citeste mai multe aici!

Câlnic – de la cetate nobiliară la biserică-cetate

de Claudiu Padurean
Una dintre cele mai interesante cetăți-biserici din sudul Transilvaniei este cea de la Câlnic. Este vorba de una dintre fortificațiile ridicate de sași în sudul Transilvaniei. Prima atestare documentară a cetății de la Câlnic datează din anul 1267. Este vorba de faptul că unul dintre greavii, adică dintre conducătorii comunității săsești, Chyl de Kelling, începuse ridicarea unui donjon, care servea drept turn-locuință. Donjonul a fost terminat în anul 1272. Construcția, mărită și întărită, rezistă și azi, cunoscută sub numele de Turnul Siegfried.

 Lângă acest turn medieval a fost ridicată și biserica, inițial romano-catolică, apoi evanghelică lutherană care servea atât familia nobiliară a greavilor de Kelling, cât și comunitatea. Inițial, turnul-locuință avea o înălțime de 14 metri. Ulterior, construcția a fost înălțată până la 20 de metri, iar într-o fază ulterioară, constructorii sași i-au adăugat și un acoperiș în pantă, cu înălțimea de șapte metri. Despre o cetate în adevăratul sens al cuvântului putem să vorbim doar după ce greavii de Câlnic, care cumpăraseră, între timp, și alte domenii, precum Blaj, Cut sau Vingard, au decis să înconjoare spațiul din jurul donjonului și al bisericii cu un zid de cetate. Este vorba de un zid de calcar, piatră de râu și cărămidă, înalt de șapte metri. Acest zid avea un turn de poartă. Pentru a face mai dificil accesul potențialilor năvălitori în incinta cetății, constructorii sași au amenajat o barbacană, adică un tunel fortificat de acces, care putea fi utilizat de apărătorii cetății. De asemenea, mai există și un al doilea turn de apărare. Prima incintă a

Afla mai multe aici!