Bergamo - "Mi traduca dal volgare"

de Ioan Laslo
    Multi turisti aterizeaza pe aeroportul din Bergamo, avand ca destinatie finala Milano sau lacurile, insa a nu zabovi macar o zi pentru a vedea Citta Alta este o adevarata impietate! De aceea, am luat cuvintele lui Don Gregorio (care constituie si fondul muzical exceptional al slide-ului cu fotografii de la Bergamo, in interpretarea Orchestrei de camera din localitate) si pentru mesajul transmis de Donizetti, o adevarata personalitate oferita de acest oras umanitatii, dar si pentru a va convinge sa mergeti la Bergamo, un oras incantator, unde va asteapta adevarate comori spirituale (si nu numai!). Dupa ce luati autobuzul din Aeroportul Orio del Serio, aveti doua variante pentru a ajunge in "orasul de sus", adevarata tentatie: picioarele sanatoase pentru o plimbare placuta, sau funicularul, care va scuteste de acest efort. Peisajele pe care le veti intalni acolo sus, arhitectura fantastica a locului, capodoperele renascentiste aflate la

O zi in Lettere(Napoli) - bijuteria ascunsa intre munti

de Madalina Dumitrache

Ce poti sa ti doresti mai mult decat sa privesti Vezuviu cat e ziua de lunga? Sa stai sa - l contempli, scaldat in diverse lumini, in functie de momentul zilei, rasfatat de soare, ori umbrit de nori, “cu capul in nori”, vesnic indragostit, cum imi suna si acum, vorbele pline de har ale ghidului care ne -a calauzit pasii spre poalele acestui vulcan milenar vestit.

Am avut bucuria sa - l regasesc, dupa douazeci de ani, in acelasi loc, ma astepta! Prima oara in 1997 am vizitat Pompeii. Anul trecut, in luna mai, l-am redescoperit dintr-un alt unghi. Cam asta am facut o zi intreaga, dedicata provinciei Lettere, unde am fost cazata o saptamana, pentru a vizita comorile Italiei - Insula Capri, Sorrento, Positano, Amalfi, Napoli….si cred ca am spus suficient pentru a motiva ochii insetati de frumos, de relief binecuvantat, de ape limpezi, azurii, de apusuri sublime sau tinuturi presarate la tot pasul de maci, trandafiri si lamai.

Revenind in Lettere, o zi petrecuta aici, printre localnici, m-a fascinat, urmarindu -i, dis de dimineata cum

Jurnal de Calatorie - Egipt(5)

de Ciprian Napradean 

Dis de dimineata ne-am imbarcat pe un vaporas, "sub pavilion românesc", si am parasit Assuanul. Destinatia noastra a fost un sat nubian. Cine sunt nubienii? Sunt un popor cu o istorie de peste 4000 de ani, sicanandu-se in permanenta cu egiptenii. Locuiesc in sudul țării si in Sudan, avand pielea mult mai pigmentata decât egiptenii. E vizibil in poza cu negustorul de cuțite și cu băiețelul cu crocodil. L-am poreclit Lacoste. După ce-am acostat, am încălecat pe cămile si am pornit spre sat. In 25 -30 de minute s-au ivit primele căsuțe, una mai darapanata ca alta. Pe singura de "Doamne ajuta" am fotografiat-o si am postat-o. Cromatica acestora este foarte interesantă, albastru fiind stăpân. Locuința nubiana este foarte interesantă, cu spațiul de socializare (livingul) situat în centru. De jur împrejur sunt dormitoare, bucătăria comună si camara. Toaleta, asemenea chinezilor, e poziționată spre strada. Într-o gospodărie nubiana conviețuiesc 3 generatii. Asta imi aminteste de

Anacapri - localitatea mai linistita de pe Insula Capri

de Ioan Laslo

        Insula Capri este, de departe, unul dintre cele mai incantatoare locuri pentru a petrece un concediu, sau, de ce nu?, macar o zi de relaxare absoluta. Unul dintre cele mai spectaculoase locuri, de unde se poate admira partea mai "salbatica" a insulei este Monte Solaro, de altfel varful cel mai inalt de pe insula. Se poate ajunge acolo fie cu telescaunul, din Anacapri, fie pe o poteca printre copaci (o experienta unica daca dispuneti de timp si de picioare sanatoase). Am filmat cu un telefon mobil o parte din drumul facut cu telescaunul, moment in care am putut admira Anacapri, cu casele albe, imaculate, care contrasteaza cu verdele crud al copacilor si cu albastrul azuriu al Marii Tireniene. Din pacate a fost o zi cu ceva nori, dar peisajul a fost si asa incantator:

Jurnal de Calatorie - Egipt(4)

de Ciprian Napradean

Daca inca nu mi-ati dat unfriend si vreți să scăpați de coronavirus, haideți pana-n Egipt. Aici prostia este mai putin contagioasa ca virusurile. Sper!

După multe pahare de vin pe Nil, am ajuns la Kom Ombo (stravechiul oras Pa-Sebek). Aici se află Templul Zeului Crocodil, numit la mișto de vechii greci Crocodilopolis. Preoții templului venerau un crodil. Acesta era brandul căruia țăranii antici egipteni îi aduceau: bani, ofrande și zile de muncă. Toți credeau că zeul crocodil e nemuritor. Așa și era! Când dădea ortul popii, preoții aveau pregătit un alt crocodil zeu nemuritor:)) Asa se explica faptul ca au un muzeu întreg de crocodili mumificati.

Am parcus cei peste 200 de km de Nil, dintre Luxor si Assuan, si iata-ne aproape de graniță cu Sudanul. In Egipt e preferabil sa te deplasezi cu vaporul si, probabil, cu trenul. Voi afla abia dupa călătoria pe calea ferata, de aici pana la Cairo. E preferabil așa, pentru a evita desele filtre de