de Ioan Laslo
Recunosc faptul ca niciodata nu am fost atras de blocurile zgarie nori si de sticla amestecata cu fierul beton in constructii. Am socotit mereu ca valoare arhitecturala o au cladirile vechi si mereu am fost tentat sa le vizitez pe acestea. Este adevarat ca orice vizita intr-un loc nou te duce iremediabil catre centrul vechi al localitatii, catre catedrala locului, catre palate si eventual muzee gazduite adesea tot in cladiri istorice. De aceea, febletea mea pentru La Defence Paris mi s-a parut nefireasca inca de acum vreo 15 ani, cand am vazut acest cartier prima data. Ceva totusi rezona in mine. Ma facea sa ma simt placut! Era oare avantul tineretii si energia pe care ti-o da o zona agitata si care iti transmite parca ceva? Nu stiu. Cert este ca m-am simtit intotdeauna excelent pe Esplanade La Defence, printre blocurile turn dedicate spatiilor de birouri, zonelor expozitionale si cele ale artei stradale moderne.
Candva obisnuiam sa spun ca nu sunt tentat sa vizitez SUA. Mai si adaugam tamp parca faptul ca nu am intereseaza arhitectura futurista din New York de exemplu. Era poate si frustrarea faptului ca mi-ar fi trebuit viza si ca eram prea mandru sa merg sa o cersesc la Ambasada SUA. Ba poate sa mai fiu si refuzat. Nici pana azi nu am facut acel pas. Cred ca astept desfiintarea vizei, desi daca ma uit la situatia creata cu Canada si la ce s-a intamplat ulterior unor amici carora li s-a adus la cunostiinta in Aeroportul din Amsterdam ca li se refuza patrunderea pe teritoriul acestei tari(fara explicatie, desigur), poate ca e mai bine sa se pastreze viza. Ma rog, consideratii personale😀 Un lucru este insa sigur... eram tanar si vorbeam prostii!
Daca aveti o zi la Paris in plus, dupa ce ati epuizat obiectivele clasice, nu evitati La Defence. Sau de ce nu, cautati o cazare aici. Sunt numeroase hoteluri si linia principala de metrou va duce rapid in centrul capitalei Frantei. Eu am sa va incerc sa va tentez cu cateva poze, montate asa cum m-am priceput
!
