Oviedo - locul unde cultura este coborata in strada!

de Ioan Laslo

    Mi-a placut intotdeauna Oviedo, un oras al elegantei si al bunului gust. De la strazile pavate astfel incat nimic sa nu iti fie nepotrivit, la celebra fabada care te asteapta aburinda pe masa, mergand printre statuile de bronz imprastiate parca peste tot pentru a aduce un omagiu in primul rand oamenilor care si-au pus amprenta asupra evolutiei orasului si oprindu-te, din loc in loc, pentru a admira un fapt de viata. Dar cel mai mult imi place la Oviedo faptul ca se doreste parca, prin toate mijloacele, aducerea culturii in strada. Este un concept care nu place elitistilor, dar care poate da culoare si finete unui intreg oras. Pentru ca Oviedo are muzee de calitate gratuite (este suficient sa intri la Muzeul de Arte Frumoase, sau la Muzeul de Arheologie al Asturiei), are numeroase edificii care iti incanta vazul si mai are Teatro Campoamor, locul unde muzica de buna calitate si spectacolele de dans se tin lant. Am avut ocazia sa vad concertele tinute in strada, in fata acestuia si va atasez o filmare facuta doar cu un simplu telefon:

 

    Adaugati una dintre cele mai frumoase catedrale din Spania, Piata care pare un centru cultural nu locul unde se vand produsele traditionale (degustarile de aici, branza, vinul si toate celelalte produse locale tind sa duca vizitatorul tot catre o experienta culturala), zona noua a orasului, plina de o eleganta discreta, parcurile (orasul este o adevarata gradina!) si veti intelege insufletirea mea. La fel cum, veti intelege de ce o sa revin cu amanunte. Deocamdata am vrut doar sa va fac pofta! Veniti la Oviedo! O posibilitate este sa va inscrieti in programul Tara Bascilor si nordul Spaniei si atunci o sa il vedem impreuna!

Comillas - un punct de pornire perfect pentru a explora Tara Bascilor si nordul Spaniei

 

de Ioan Laslo

Mi-am facut un obicei din a promova o destinatie foarte putin cunoscuta in Romania, dar care constituie cea mai frumoasa parte a Spaniei. Este vorba de Tara Bascilor si nordul Spaniei. Pe acest site gasiti materiale numeroase despre Bilbao - modernul si reprezentativul oras al Byscaiei, San Sebastian - cea mai cunoscuta statiune de pe Costa Vasca, Oviedo - locul unde cultura este coborata in strada, Covadonga - destinatie operata in exclusivitate pentru turistii nostri de Christian Tour, Altamira - Capela Sixtina a Paleoliticului etc., etc... Toate va stau la dispozitie si aici, dand pur si simplu un click pe numele lor! Dar am omis pana acum sa va destainui locul special care este casa noastra pentru 7 nopti in aceasta excursie. Micuta si cocheta statiune Comillas, asezata pe Coasta Atlanticului (sau a Marii Cantabrice, cum mai e cunoscuta aceasta parte a lui) este ea insasi o destinatie de vis. 

Localnicii spun ca localitatea s-a format in jurul casei lui Lopez y Lopez (denumita Palatul Sobrellano si vizitabila azi!), un marchiz extrem de controversat, dar foarte iubit aici (nu intamplator i s-a dedicat o statuie in punctul de belvedere cel mai spectaculos al locului, de unde parca isi priveste creatia!). Multe dintre cladirile reprezentative din statiune (marea majoritate ridicate intr-un stil inconfundabil, specific acestei zone) i se datoreaza. Lor i s-au adaugat altele, asezate intr-un cadru natural care fac din Comillas o tentatie pentru cei care vin, fie pe mare cu micutele ambarcatiuni turistice care acosteaza in port, fie cu masina (localitatea este la doar 10 km de Autovia Cantabrica). Viziteaza neaparat Il Capricho - casa de vacanta proiectata de Antonio Gaudi, o adevarata capodopera arhitecturala aflata in afara Cataloniei, mananca la excelentele restaurante de aici (cel mai vechi poarta numele de Las Filipinas, deoarece era deservit de filipinezii adusi de marchiz odinioara), fac o baie de soare pe excelenta plaja amenajata inca de la mijlocul secolului al XIX-lea si, mai ales, se bucura de liniste si contactul cu niste localnici extraordinari (putin peste 2000 de suflete, majoritatea lucratori in - ati ghicit - turism!). Sunt 3 ani de cand am placerea de fi ghid de destinatie pe acest program si consider Comillas a doua mea casa. Asa ca ma simt obligat sa va ofer si alte amanunte in materialele viitoare! Si credeti-ma, va voi surprinde pentru ca am cu ce! Acum va ofer  un live facut intr-un punct din care se poate vedea micul port si zona plajei. Pe curand!

Los Raqueros atrag prin povestea lor turistii in Santander

de Ioan Laslo

Povestile urbane fac intotdeauna deliciul turistilor. Poti merge in diferite locuri ale lumii si trece indiferent, savurandu-ti mancarea, sau le poti da atentia cuvenita. E drept ca trebuie sa  existe cineva care sa ti le spuna. Intr-una din peregrinarile mele prin Santander (aflat la doar vreo 35 de kilometri de Comillas, locul cazarii noastre pe programul Tara Bascilor si nordul Spaniei), am avut ocazia sa stau de vorba cu un localnic in zona cheiurilor portuare si acesta mi-a atras atentia asupra unui grup statuar realizat de Juan Recoba Calderon, denumit Los Raqueros. Este format din patru figurine de bronz în mărime naturală, reprezentand micuții curajoși. Sunt situate lângă port, între Debarcader și Clubul Nautic. Unul stă în picioare, privind spre mare, alți doi stau sezand și al patrulea sare în mare. În plus, lângă ei, se află sau placă de bronz care explica motivele amplasarii acolo, in 1999. Am aflat de la localnic de orfanii care bantuiau in zona cheiului in secolele XIX - XX si se aruncau in apa pentru a aduna monedele aruncate de cei care acostau cu vasele in zona portuara a orasului. Domnul, ajuns la varsta senectutii, imi spunea ca erau ceva ce facea parte din viata fireasca a orasului pe atunci si ca au disparut "odata cu sosirea primei locomotive in Santander". Azi, termenul de "raqueros" este folosit de localnici pentru tot ce este "murdar, mizerabil, lipsit de calitate" (chiar si despre un vin prost se vorbeste cu acest apelativ). Inainte ca localnicul sa isi continue plimbarea zilnica, mi-a mai soptit, cu o reala emotie in glas, "știi, cândva, demult, și eu am fost un umil raqueros!" 

Covadonga - inima Asturiei

de Ioan Laslo

Covadonga este un loc plin de semnificatii pentru asturieni. De altfel, Asturia si Cantabria sunt singurele teritorii din Spania , care nu au fost niciodata sub ocupatie araba, iar batalia de la Covadonga a fost mereu considerata initiatoarea luptei de Reconquista. Nu e de mirare atunci ca, pentru asturieni, dar si pentru spanioli in general, o vizita aici este obligatorie.

Asezata in inima muntilor Picos de Europa, locatia este usor accesibila datorita drumurilor de buna calitate si graviteaza in jurul pesterii Fecioarei de la Covadonga, cea care, spune legenda l-ar fi ajutat pe Pelagius, regele mitic si intemeietorul dinastiei asturiene (amanunte excelente despre aceasta aflati in excelenta prezentare facuta la Muzeul de Istorie si Arheologie din Oviedo). Originea peșterii ca loc de cult este controversată. Se pare că a fost inițial un alt loc de confluență al Cultului Păgân (în acest caz, o fântână și o peșteră împreună, văzute ca locuri sfinte). Tradiția creștină spune că Pelagius, urmărind un criminal, care se refugiază în peșteră, întâlnește un pustnic care o venera pe Fecioara Maria. Pustnicul i-a cerut lui Pelagius să-l ierte pe criminal, deoarece criminalul apelase la ocrotirea Fecioarei și spune că, într-o zi și el va trebui să se adăpostească în peșteră. Cronicile musulmane spun că în această peșteră forțele lui Pelagius au fugit, hrănindu-se cu albinele rămase în crăpăturile stâncii. Cronicile creștine susțin că intervenția miraculoasă a Fecioarei Maria a fost crucială în biruință, respingând atacurile împotriva peșterii. Prima capela construita in pestera dateaza din vremea lui Alfonso I si a fost prezentata calugarilor benedectini. Acoperita cu lemn, aceasta ars insa. Celebra reprezentare a Fecioarei cu Pruncul de aici dateaza din secolul al XVI-lea, fiind donata de Catedrala din Oviedo. Pierduta in timpul razboiului civil, a fost gasita in Ambasada Spaniei din Franta, la 1939. Aici se afla si Panteonul Regal al Asturiei, incepand cu Pelagius.

Bazilica Santa María la Real de Covadonga este mult mai noua, fiind construita între 1877 și 1901 dupa planurile arhitectului Federico Aparici y Soriano,  in stil neoromanic, în întregime din calcar roz, usor accesibil in aceasta zona. Pentru ridicarea ei, s-au colectat donatii din intreaga Spanie, proiectul fiind sprijinit de regele Alfonso al XII-lea. Pe esplanada gasim un clopot de 3m, care cantareste 4000 kg si a fost donat de un conte italian, celebra statuie a lui Pelagius, realizată în 1964 de Eduardo Zaragoza, Obeliscul cu Crucea Victoriei, construit în 1857 de Philippe d'Orléans (pe locul primei incoronari a lui Pelagius) si Manastirea San Pietro.

Impreuna cu turistii Christian Tour am placerea de a ajunge aici intr-o excursie optionala pe programul Tara Bascilor si nordul Spaniei, pe care v-o recomand cu caldura! Ideal ar fi ca apoi sa ajungeti si in capitala Asturiei, la Oviedo, pentru o mai buna intelegere a zonei.

Piazza Navona - de la stadionul lui Domitian la elegantul loc de astazi

de Ioan Laslo

Am ajuns din nou la Roma si nu puteam rata o vizita in Piazza Navona, unul dintre cele mai elegante locuri din Cetatea Eterna. Vechiul stadion din vremea lui Domitian isi pastreaza forma ovoidala, insa gradenele au fost inlocuite cu o serie de cladiri care gazduiesc hoteluri, restaurante sau Basilica Santa Agnes. Bernini si-a lasat amprenta inimitabila prin Fantana celor Patru Fluvii, loc de intalnire pentru multi turisti. Am gasit piata mai putin populata decat de obicei, însă cu același farmec aparte. Dar cel mai bine este sa las imaginile sa vorbeasca. Am inregistrat live si comentariu de atmosfera, fara promter sau pregatire prealabila, ca de obicei. Bucurati-va de imagini, deoarece ele sunt mult mai graitoare decat orice alte cuvinte!