Musee de la Ville de Bruxelles, din splendidul edificiu numit Maison du Roi, aflat in Grande Place este bun de văzut chiar numai pentru a admira neo-goticul împins spre culmea creației, la limita Renascentismului timpuriu – scări colosale, vitralii mai ceva ca ale marilor catedrale, obiecte de mobilier unicat și multiple colecții de artă, sub multe forme de manifestare (pictură, sculptură, tapiserie, porțelanuri, hărți și machete etc.).
Vorbim aici despre alaiul unei nunți flamande, ne punem măști (nu d-astea medicale) și ne-nțolim ca Arlequin, apoi tânjim către normalitate, căci după ploaie vine soare, doar c-așa e viața – te ridică și te-așează.
Jan Brueghel cu „Cortegiul nunții” ne duce la începururi de secol XVII, dar nu vă minunați, căci mirele și tovarășii săi par la fel de nefericiți ca cei de-acum când iau drumul bisericii pentru pirostrii.
E ca o scenă de război, căci oștile stau față-n față, de fapt în laterale – cea a