Trasee turistice in muntii Romaniei - Cascada Cailor si Lacul Stiol

de Calin Nicolae Marginean

9. Lacul Stiol (izvorul Bistritei) si

10. Cascada Cailor (cea mai mare cascada din tara !)

Se ajunge cu masina inainte de Iacobeni, venind dinspre Suceava si mergind spre Vatra Dornei. O luati dvs. la dreapta, pe drumul spre Borsa si mergeti 51,1 km pina ati ajuns in pasul Prislop, INAINTE DE a ajunge la Biserica din Pasul Prislop. Sinteti deja la 1.444 m altitudine, iar pina la Lacul Stiol (1.727 m) aveti o mica diferenta de nivel de < 300 m de urcat pe un drum forestier extrem de usor („drum de mosi” si nu de munte !).

INAINTE DE a ajunge la Biserica din pasul Prislop se face un drum forestier, din sosea la stinga si IN SUS si chiar la inceputul sau sint niste sageti de orientare, pe care scrie ca ati avea de parcurs pina la Lacul Stiol 3h si 30min. Povesti ! E mULT mai putin ! Urmati marcajul triunghi rosu. Noi am mers MEDIU si am facut 1h 25min.

Dupa ce se intra pe drumul forestier din sosea se merge inainte, la 200 m este o stina (fireste, ca nu puteau lipsi ciinii si oile de pe un traseu turistic din Romania !) si ar fi bine sa aveti la indemina niste bite / pietre pentru orice eventualitate !

Treceti de stina (care va ramine in dreapta) si va continuati drumul tot INAINTE (marcajele sint extrem de rare in prima portiune de traseu !), dupa inca 200 m se desprinde un

Minuni ... in Pacific

de Paul Drosu

 Ati vazut vreun apus mai roz decat acesta reflectat de mijlocul oceanului Pacific? Vazut de pe latura exterioara a inelului unui atol de corali, acolo unde este cea mai mare concentratie de atoli de corali de pe planeta… In directia soarelui care apune se afla JAPONIA, la 10.000 de km de ocean deschis… Distantele in Pacific sunt imense si dincolo de orice imaginatie, asa ca e nevoie si de cateva date si cifre pentru a avea un termen de comparatie.

Dupa cum mai ziceam, mai sunt, din cand in cand, evident, apusuri si rasarituri frumoase prin lume. Insa aici, in mijlocul oceanului Pacific, sunt UNICE si aproape in fiecare zi sunt fascinante, pentru ca aici si conditiile fizice si geografice sunt UNICE pe aceasta planeta: prin aceea ca DOAR aici esti inconjurat de atata imensitate

Mica aventură germană – azi Lorsch

de Marian Lisu

I se mai spusese Karolingerstadt, căci atât de mult iubise Charlemagne locul acesta încât își stabilise sala tronului în prima basilică de pe culme.

Casele au un farmec aparte, nu prea seamănă între ele, dar toate sunt în aliniament, cele medievale fiind păstrate într-un fel... altfel.

S-au păstrat și hambarele, atelierele meșteșugărești și chiar elementele de decor vechi de nici proprietarii nu mai știu detaliile.

Micul centru istoric te copleșește prin frumusețea nuanțelor contrastante, la o privire panoramică observi că nici o zonă nu aduce cu alta.

Totuși, elementul primordial constă în complexul mănăstiresc, cu cele două vechi biserici (1300 anișori), iar jos, la distanță de un ceas mers lejer am descoperit satul de Ev mediu timpuriu, halele istorice pentru tutun, iar în cadrul muzeului dedicat locului o expoziție inedită, o istorie a tutunului de pe tot mapamondul, despre care localnicii se lăudau că ar fi cea mai complexă, cel puțin din țara lor.

Aventura germana - Baden Baden

de Marian Lisu

Era pe vremea imperială zona de relaxare a romanilor de soi, inclusiv a familiilor cezarilor.Caracalla are propria termă, accesibilă și acum.

Nu doar concentația de spa-uri aduce în Baden turisti de pretutindeni, ci și pasionați de jocuri de noroc, posesorii sau doritorii de mașini de epocă, protipendada rusă – aici e cel mai scump muzeu –Faberge, raportat la spațiul expozițional.

Promenada pe micul curs de apă Oss, Teatrul istoric, Cazinoul, cea mai frumoasă construcție cu frescă impresionantă Trinkhalle, galerii sau muzee de artă, străzi cu clădiri de excepție, localuri de ștaif, dar și standuri ieftine cu wurst sau krenwurst, asezonați cu maioneze sau sosuri, toate au fost suficiente motive să petrecem o zi memorabilă în stațiunea de vis, bine plasată și ușor accesibilă pentru zona vestică  de către români (cursă directă Baden-Timișoara, la oră mai mult decât decentă).

Mica aventură germană – azi Trier

de Marian Lisu

Știți ideea aceea cum că există universuri paralele?!?!

Asta se poate experimenta în cel mai vârstnic oraș german, căruia imperialii o numeau Roma secunda. Mai demult fusese Treveri – stăpânirea asigurând-o oareșce triburi galo-celtice.

În fapt, pe malurile importantului râu Mosela se înființase colonia Augusta Trevorum, bine gândită fiind amplasarea, căci asigura multă apărare naturală marginilor colosului.Legionarii găsiseră aici un oraș dezvoltat, așa cum istoricii scriau ,,Înainte de Roma, fusese Trier-ul”.

Belgica, regiunea căreia îi devine capitală este în timp zonă greu încercată în conflictele cu barbarii, deci urbea trebuia populată intens.

Cezarul Iulius începe opera, desăvârșirea o face Constantin - Marele aducător al creștinismului, de pe vremea căruia se ridică aici primele basilici.

Faptul că era al doilea oraș ca importanță se dovedește și în prezent, prin numeroasele obiective , aproape la tot pasul fiind îmbinate anticul, medievalul și contemporanul.

La oficiul de turism domnișorica ce ne-a prezentat traseele ,,obligatorii,, a spus că cel pe care ni-l fixasem e bun cam de 3 zile – noi, ambițioși, l-am epuizat înt-una, dar și el ne-a epuizat la rându-i.

Porta Nigra – poate cea mai impresionantă intrare făcută vreodată într-un oraș, Amfiteatrul (Coloseumul în colbul căruia se amesteca sânge uman cu cel de fiare aduse din toate colțurile lumii cunoscute pe-atunci), Palatul Imperial, Aula Palatina(Basilica lui Constantin), băile romane ( cele imperiale și Barbara), podul rămas acolo de două milenii, intens utilizat și azi, Columna lui Igel – și toate acestea la nivel macro, că de, erau pentru cele mai înalte ranguri.

În centrul vechi sunt concentrate bijuteriile dezvoltate în perioada medievală – Catedrala, cu un complex mănăstiresc pentru labirintul căruia îți trebuie musai hartă, și Biserica Fecioarei, ambele atât de frumoase și la interior cât și la exterior, elementelor de bază romanico-gotice anexândulise influențe franțuze.

E ușor de accesat din Luxemburg, e la mică distanță de Franța ca și de Belgia, așezarea germană fiind extremitatea Palatinatului Rhenaniei.

Tunurile din Bora Bora

de Paul Drosu

Tunurile din Navar..., pardon, Bora Bora! 

Putine locuri de pe planeta noastra au scapat de furia distrugatoare a razboaielor, de exploziile obuzelor si suierul gloantelor...si de moartea hâdă pe care acestea o aduceau... Polinezia Franceza este unul dintre aceste locuri rare, nemutilate de hidosenia razboaielor. Desi a fost pregatita de razboi...prin acest tun urias de calibru 7 inch (circa 18 cm!), cu o bataie de vreo 10 km, alaturi de alte 7 tunuri, instalate de americani, in timpul celui de al 2-lea razboi mondial, in Bora Bora, pentru a fi aparata de o eventuala invazie a japonezilor. Din fericire, acolo sus, cineva a vegheat asupra acestei bucati de rai si a decis ca aici nu se va trage niciodata nici un foc de arma si nici o salva de tun... asa ca acest tun a ramas nefolosit pe vecie si reprezinta un simbol al nebuniei oamenilor... 

Pe aici, se "poarta" doar "razboaiele" dragostei si iubirii

Mica aventură germană – azi Worms

de Marian Lisu

Locul unde nibelungii au cântat prima dată, e păstrat în memoria umanității prin marele zid ce înconjura în perioada medievală burgul.

Parte din acesta este foarte bine conservat și perfect integrat în modernismul ce urmau secolelor întunecate.

Orașul din interiorul orașului, reprezintă în fapt zona împrejmuită cu acest zid colosal, ce a lăsat noul să mai adăsteze nițel.Bine scos în evidență prin clădirile cu arhitectură diversă, te îmbie să-i descoperi profunzimea.

Burgul e vibrant, practic un furnicar permanent, excelent conenctat în direcțiile cu atracții, oferă un cadru perfect pentru toți pasionații de frumos: catedrala istorică e una dintre cele mai grandioase construcții de gen, necropolă regală în perioada în care împărații germanici nu-și stabiliseră o capitală fixă.

E orașul lui Luther, omniprezent prin urmele lăsate în bisericile protestante, în diversele locații publice sau în marele memorial.E al vechii comunități evreiești, poate cea mai veche din Europa, cu clădiri etalon pentru rememorarea istoriei oarecum complicate.

Coralii si farmecul lor...

de Paul Drosu

Peisaje neatinse de "binefacerile" civilizatiei omenesti, cum extrem, extrem de putine locuri tropicale au ramas pe aceasta planeta!  Nu-i vorba ca peisajele din imagine sunt ajutate sa fie in aceasta stare si de cateva elemente obiective si subiective: de distanta imensa fata de orice masa continentala si de mizeria deversata in mari de miliardele de oameni care traiesc pe continente, de numarul foarte mic de turisti care ajung aici si deci de distrugerile si reziduurile produse de ei, de numarul mic de localnici care nu si-au VANDUT Paradisul, nu au emigrat in masa in alte locuri care le-ar fi oferit o fericire iluzorie, localnici care traiesc in comuniune cu Natura, de temperatura constanta a oceanului, care nu provoaca ALBIREA (moartea) coralilor, de lipsa industriei, de departarea fata de rutele marilor vase, ale petrolierelor, de marea departare fata de cele 2 zone de nord-est si sud-vest horrror din Pacific, cimitire a milioane de tone de plastic, de lipsa uraganelor, a cutremurelor si a tsunamiurilor, de lipsa malariei...si inca destule elemente! 

Cand explorezi acesti atoli de corali, te astepti ca de dupa fiecare colt sa iti apara in fata vreun pirat sau explorator de acum 200-300 de ani! 

Strasbourg - Neustadt and its German-built New Town

de Marian Lisu

E zona cu influență germană a Strasbourg-ului, în vecinătatea insulei formate de brațele Ill-ului.

Construit în stil Haussmann, se dezvoltă pe spații aerisite în perioada de mijloc a anexării, pe la 1870.

Plăcută de Kaiser-ilor William și Frederick, aduce plusvaloare prin edificii de înaltă ținută.

Fie că ne referim la Teatru, Biblioteca sau Palatul Rhinului, complexul circular din marea piață încântă privirea la 360 de grade.

Oarecum în contrapunere cu spațiul îmbâcsit din zona insulei Ill, prin care te copleșește frumosul din toate direcțiile deopotrivă, aici vorbim de o desfătare a zonei verzi – imensa Place de la Republique, ce are în centru Monumentul celor trecuți.

Privind în toate direcțiile te împresoară imense construcții monumentale, toate cu funcție publică: Bibliotecile (Centrală și cea Universitară), Prefectura, Teatrul, dar și supremul Palat al Rhin-ului.

În palat își desfășoară activitatea cea mai longevivă structură europeană – Comisia centrală pentru navigație pe Rhin.

Pentru craioveni – asemănarea Prefecturii regiunii Grand-Est și Bas-Rhin cu Universitatea noastră este izbitoare, diferența constă în numărul mare de ofițeri de securitate, la ei.

Nu este o zonă prea iubită de francezii get-beget, asperitățile încă mai au relief, aspecte de care ne-am lovit în contextul informațiilor referitoare la bisericile monumentale sau chiar minim de amănunte despre accesul la singurul muzeu în Neustadt – Centrul Internațional al Ilustrațiilor – Tomi Ungerer, de văzut pentru frumusețea constracției și ironia franco-germană din prezentările grafice.

Pentru cei pasionați de stiluri arhitecturale nu trebuie ratate cele două superbe biserici, cea reformată St. Paul și cea catolică St. Pierre-le-Jeunne, excelent încadrate în peisaj.

E replica dată goticului francez, frumoase la interior, dar în special cu o arhitectură exterioară de excepție, ce conferă privitorului sentimentul de ,,altceva‘‘ – orașul dinăuntrul orașului.

Iar de final, deși amplasat undeva spre periferie, Parlamentul - clădirea SF în care am intrat extrem de facil și în care ne-am simțit ,,acasă”, fără a fi implicați decât prin vot în actul politicilor europene.

Delfinul roz de Amazon

de Paul Drosu

Rio AMAZONAS – Delfinul roz de Amazon sau "BOTO", in mijlocul Amazonului (Maranon), la peste 4.000 de km de varsarea in Atlantic, salbatic, fericit si liber...sa se apropie de noi si sa stea cu noi cat vrea si cum vrea, fara sa il ademenim cu hrana...

Delfinul roz de Amazon este o specie din ce in ce mai amenintata, care face parte din alta "Familie" decat delfinii oceanici.Prin oceanele si marile planetei se pot intalni destul de des mamifere acvatice (inclusiv la tarmul Marii Negre), insa, unele mamifere acvatice sunt vazute mult mai rar de cei ce calatoresc prin lume, in primul rand pentru ca sunt rare si au areale restranse in care traiesc si, in al doilea rand, pentru ca in acele areale se ajunge greu si sunt binisor mai primejdioase pentru sanatatea sau viata calatorului decat alte zone ale lumii. Asa cum este si minunatul fluviu Amazon, cel mai maret fluviu al planetei. 

Delfinul roz de Amazon poate fi intalnit si pe fluviile Madeira (cel mai mare afluent al Amazonului) si Orinoco. Au adaptari speciale pentru viata in Amazon, cum ar fi aceea ca vertebrele cervicale nu sunt sudate, astfel putand sa isi miste capul pana la 180*, lucru folositor cand se hranesc in apa mica sau pe suprafete inundate. Se spune ca se pot transforma in barbati cand vad fete singure de-a lungul tarmului Amazonului, pe care le seduc si cu care procreaza. Exista si o frumoasa legenda despre dragostea dintre o tanara si frumoasa fata, Rosita, si un superb baiat, care era de fapt un delfin roz ce se transformase in barbat pentru a o seduce.

Mica aventură germană – azi Reichenau

de Marian Lisu

Evul Mediu așează pe cea mai mare insulă a Lacului Bodensee veche abație, oază a monahismului încă din anul 724.

Cu pictură primordială, tip frescă, biserici masive și bine structurate, impecabil păstrate timpului, rămâne un bastion al credinței stabilite cu regulile impuse de Imperiul Roman de Apus.

Am fost de veghe în lanul de flori multicolore, mai apoi printre serele impecabil îngrijite de frați în credință, am admirat și contemplat, am rămas muți în fața unor edificii unicat.Și am tras în piept aer pur, căci poluarea nu atinge insula, totul e liniște la superlativ, oamenii cordiali și serviabili (am făcut autostopul și ne-am descurcat de minune).

Linia credinței începe cu Biserica Sf. Gheorghe, unde se păstrează capul sfântului și unde există primele reprezentări de scene biblice, inclusiv a diavolului și iadului.E în centru e Munster (catedrala cu hram Sf. Fecioare și a SF. Marcu), cu palatul atașat și cu aer sobru, iar la extremitate e Biserica Sf. Petru și Pavel, cu tavanele de poveste.

De văzut într-o viață de călător, căci ține de istoria europeană, are o frumusețe răpitoare, iar apele clare ale lacului te împresoară la aceeași distanță de Germania ca și de Elveția, e magic....

Mica aventura germana :Heidelberg

de Marian Lisu
Cândva, urmăream un concert al lui Rieu în care artistul își pusese sufletul chezaș - ,,I lost my hart in Heidelberg”, dar nu puteam percepe magia pe de-a-ntregul.

Melodia germană de pe la 1925, era preluată în timp sub forma unui Fox-Trot pe vinil, apoi marș
militar al temutei oștiri, dar ideal sună pe ritmuri simfonice moderne.

Pentru a putea stabili obiectivele orașului vechi am urcat din prima la castel.De fapt la super-castel, căci e Creme de la creme în materie.Colosala construcție, pe meterezele muntelui din proximitatea râului Neckar, e accesibilă cu cremaliera de undeva de pe lângă piața publică, unde se află Rathaus(primăria) .

Pentru a înțelege rigurozitatea tipic nemțească recomand Muzeul interior, pe aripa dreaptă, cel al famaciei – cea mai laborioasă și mai bine structurată colecție de plante și recipiente medievale, ustensile ciudate sau alambicuri rudimentare, toate amplasate într-un cadru de