joi, 27 septembrie 2018

Podul Vasco da Gama din Lisabona








de Ioan Laslo
     Putin peste 17 km masoara aceasta minune a ingineriei moderne si a fost nevoie de peste 3000 de muncitori pentru a-l construi in doar (atentie!) un an si jumatate. Inaugurarea sa in 1998 a coincis cu Expozitia de la Lisabona, pentru care, de altfel s-a schimbat radical intreaga zona a Parcului Nacoes.
      Podul este cel mai lung din Europa si a costat peste  un miliard de dolari, insa dupa construirea lui s-a descongestionat traficul peste Teho, astfel ca este de real folos.  Zilnic , peste pod trec aproximativ 50.000 de masini pe cele sase benzi ale sale, cifra impresionanta care vine sa ne convinga in acest sens. In curand, voi atasa si un scurt filmulet de la fata locului....

miercuri, 26 septembrie 2018

Acolo....

de Paul Drosu

Acolo unde singurele urme de pasi omenesti pe nisipul fin si roz sunt doar ale tale… Acolo unde plajele nu sunt invadate de alge… Acolo unde apa lagunelor si oceanului nu e infestata cu e-coli, cu reziduuri petroliere sau mizerie omeneasca… Acolo unde plajele sunt fara umbrelute si sezlonguri frumos aliniate si ordonate, fara restaurante, fara snackuri, fara muzica care urla, fara antren, fara miros de gratare, fara automobile parcate pe jumatate in apa marii, fara ATV-uri care fac slalom printre turisti, fara masini, fara nici macar biciclete, fara vanzatori ambulanti (mai ales de bomboane agricole  ), fara inghesuiala cat mai mare, fara salvamari disperati, fara nici macar, oricat ai cauta, un singur cotor de porumb fiert, sau sambure de piersica, sau mucuri de tigari si cioburi, sau turisti cu lanturile de aur la gat cat bratul de groase, fara skijet-uri, "banane" si parasailing-uri... Si chiar fara NICI MACAR UN TURIST.  🤙
Acolo unde, pe mii si mii de km liniari de plaje, nu gasesti decat nuci de cocos aduse de vant si valuri, crengi de palmieri, cocotieri si alti copaci endemici zonei, rupte de vant, miliarde de cochilii ale vietuitoarelor lagunei si oceanului si miliarde de tone de recif fosil de

sâmbătă, 8 septembrie 2018

O vizită la Castelul Chillon

de Dorina Danila
        Castelul Chillon (Château de Chillon) este situat pe o stâncă, pe malul lacului Geneva (Lac Léman în limba franceză), la poalele munților Alpi, în apropiere de granița dintre Elveția și Franța.
Am vizitat castelul într-o zi ploioasă de martie, mai asemănătoare cu una de toamnă. Castelul Chillon este cel mai vizitat monument istoric din Elveția, dacă ar fi să dăm crezare site-ului său oficial.
      Castelul este un edificiu medieval, dar are fundații care datează din epoca romană. Așa cum arată astăzi, castelul este rezultatul mai multor secole de construcții, renovări și restaurări. Cea mai veche atestare documentară a castelului datează din 1150, când Casa de Savoy controla zona situată la țărmul lacului Geneva. În anul 1536, elvețienii, mai exact bearnezii au ocupat castelul Chillon, dar acesta a rămas fortăreață, arsenal și închisoare pentru mai mult de 260 de ani. Castelul a devenit proprietatea Cantonului Vaud în 1803 și, de atunci a început un amplu proces de
Afla mai multe aici !

joi, 6 septembrie 2018

Frumusetea Lumii...

de Paul Drosu

Rasarit vazut peste Anzi, din Pacific, printre fiordurile sudice chiliene, provincia Última Esperanza, regiunea Magallanes (Magellan)… nume predestinate, parca, pentru izolarea in care se afla. Aici sunt unele dintre cele mai izolate si greu accesibile locuri din lume in care traiesc oameni. De altfel, aceasta provincie chiliana are una dintre cele mai mici densitati de populatie omeneasca din lume – doar 0,34 locuitori/km2 !!! Iar daca scadem populatia de vreo 19.000 de oameni din capitala ei, oraselul Puerto Natales, atunci densitatea tinde catre zero (daca cea de 0,34 locuitori/km2 vi s-ar parea prea mare, ha, ha)… 

O suprafata intinsa din acest teritoriu este, alaturi de Mount Waiʻaleʻale din Hawaii, locul de pe Pamant cu cele mai multe zile de ploaie intr-un an de zile - doar in jur de 20 de zile pe an sunt FARA ploaie! Doar ca aici suprafata este mult mai mare si la nivelul marii. Iar media lunara de precipitatii este in jur de 500 de mm (media din Romania pe UN AN de zile!), relativ constanta in fiecare luna. Aici ai "steady rain", luna de

duminică, 2 septembrie 2018

Căpâlna, cetatea dacică ce va fi reconstruită

de Claudiu Padurean
Cetatea dacică de la Căpâlna reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru restauratorii români. Fortificația, aflată în patrimoniul UNESCO, ar urma să fie reconstruită, cu ajutorul unui proiect în valoare de cinci milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană. Zidurile cetății dacice ar urma să fie reconstruite la două milenii după distrugerea lor de către armata romană. Aceste ziduri ar urma să fie reconstruite integral, promit autoritățile locale. De asemenea, terenul pe care se înalță vechea fortificație ar urma să fie consolidat.
 Cetatea de la Căpâlna a fost ridicată în vremea regelui Burebista. Ea avea formă ovală. Grosimea zidurilor este de aproximativ trei metri, iar lungimea totală a incintei era de aproximativ 270 de metri liniari. Accesul în interiorul fortificației era posibil printr-un turn de veghe, cu latura de aproximativ 10 metri, care avea rolul de a proteja poarta de acces. Până la înălțimea de aproximativ 1,7 metri, acest turn este construit după tehnica murus dacicus. El a fost parțial distrus, apoi reconstruit, înainte de anul 106, când turnul a fost refăcut din cărămizi slab arse.
Fortificația a fost ridicată pe o culme de deal, la altitudinea de 610 metri, iar poziția sa strategică domină Valea Sebeșului. Zidurile de incintă au fost parțial demantelate după războiul daco-roman din 101 – 102, când împăratul roman Traian a impus regelui dac Decebal să 
Afla mai multe aici!

sâmbătă, 1 septembrie 2018

Oceanul ca un rau de munte....


de Paul Drosu
Un filmulet pe care l-am facut cu unul dintre cele mai periculoase passe-uri din Polinezia Franceza (daca nu chiar cel mai periculos). Este vorba despre passe-ul ONOIAU, unicul passe, adica spartura in reciful de corali care inconjoara insula Maupiti, sora mai mica si mai autentica a lui Bora Bora. Acest passe este unicul acces maritim spre insula din mijlocul lagunei si este extrem de periculos si renumit printre navigatorii trans-pacifici pentru dificultatea si periculozitatea lui, cu apa avand viteza extrem de mare, efectiv curgand ca un rau de munte...  Si pana acum sunt deja cativa zeci de morti in acest passe... 
Se observa in filmulet si focalizarea, la un moment dat, pe Bora Bora, aflata la orizont, la vreo 60 de km. De altfel, intre Bora Bora si Maupiti exista si o naveta cu un vaporas care se numeste "Maupiti Express", dar pe care localnicii o numesc "Vomito Express"… Mai multe imagini cu acest passe si "Vomito Express", insotite de un cantecel tahitian, puteti vedea si aici - https://www.youtube.com/watch?v=SC6zwiRbRL8 

Se mai observa in filmulet si un catamaran care tocmai a iesit cu bine din passe si valurile Pacificului care se sparg cu furie de marginea recifului de corali din jurul insulei si lagunei.Tot "uscatul" care apare in imagini este doar recif fosilizat de corali. Sunetul din fundal este al apei care curge prin laguna. 

Enjoy!