vineri, 20 aprilie 2018

RAPA NUI (Insula Pastelui) – Cultul TANGATA-MANU (OMUL-PASARE, BIRDMAN)

de Paul Drosu

Cultura populatiei Rapanui este mult mai profunda si mai diversa decat ar lasa sa se inteleaga doar "varful asibergului", celebrele statui MOAI.  

As vrea sa va spun cateva cuvinte despre cultul Tangata-Manu (Omul-Pasare) si insulitele din imagine, care sunt parte integranta a acestui cult – cea mai indepartata – Motu Nui (Insulita Mare), la mijloc – Motu Iti (Insulita Mica) si acul stancos cel mai apropiat – Motu Kau Kau. Fotografiate de la o inaltime de peste 250 m, de pe marginea vulcanului Rano Kau, din situl sacru Orongo. Denumirile insulitelor sunt in limba polineziana.
Istoria Rapa Nui a inceput cu cultul uriaselor statui de piatra MOAI. Dupa mai bine de 1000 de ani, acest cult al MOAI-lor nu a avut chiar "efectele" scontate, mediul natural al insulei fiind puternic afectat, arborii au disparut, solul a inceput sa se degradeze si sa se erodeze, foametea a inceput sa bantuie si oamenii sa poarte cumplite razboaie fratricide.  Astfel, in jurul secolelor 16, 17 (inca sunt controverse asupra momentului) cultul MOAI-lor a fost inlocuit cu ceva cu totul nou – cultul TANGATA-MANU (OMUL-PASARE), in cinstea zeului MAKE-MAKE (Zeul Fertilitatii), in primul rand pentru a evita razboaiele. Astfel, o data pe an, in septembrie, la echinoxul de primavara (suntem in emisfera sudica) avea loc o competitie intre reprezententii tuturor triburilor de pe insula. Competitia consta in a cobori, fara nici o asigurare sau vreun mijloc de protectie, cei peste 250 de metri de perete vertical, din acest punct pana la nivelul Pacificului, de a inota 2 km pana la Motu Nui si Motu Iti, pe o micuta pluta de stuf, avand si cateva provizii cu ei. Acolo, cei care reuseau sa ajunga, fara a se zdrobi la coborare sau a fi atacati de rechini sau a se ineca, stateau cateva zile si incercau sa fie primii care luau primul ou al numeroaselor fregate care cuibaresc pe aceste insulite. Cel care lua primul un ou anunta acest lucru celor care asteptau la situl sacru Orongo si inota inapoi cu oul, care trebuia pastrat intact. Acel castigator era declarat apoi conducatorul intregii insule pentru urmatorul an, era ras in cap, care se vopsea in rosu si i se ingrosau narile pentru a semana cat mai mult cu pasarea fregata careia ii luase oul. Noul conducator pentru un an al insulei locuia intr-o casa speciala de pe marginea vulcanului Rano Raraku sau de pe plaja din Anakena, functie din ce zona era tribul caruia ii apartinea.
Aceasta competitie se tine si in zilele noastre.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu