de Claudiu Padurean
Istoria Bisericii Sfântul Gheorghe a mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava începe în anul 1514, când voievodul Moldovei, Bogdan al III-lea, a decis să construiască o nouă catedrală mitropolitană, după cea veche fusese distrusă de o invazie poloneză. Bogdan al III-lea a început construirea bisericii, care, însă, a fost finalizată abia în 1522, de către fiul acestuia, Ștefăniță Vodă. În perioada 1532 – 1534, biserica a fost pictată în interior și în exterior din ordinul voievodului Petru Rareș.
În anul 1579, mitropolitul Teofan de la Râșca a adăugat un pridvoraș. În perioada 1522 – 1677, această biserică a fost catedrala mitropolitană a Moldovei. Chiar dacă în anul 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iași, până în 1677, reședința mitropolitană a rămas la Suceava. După 1775, când Suceava, cu toată Bucovina, au fost ocupate de Imperiul Austriac, mănăstirea a rămas dependentă de Mitropolia Moldovei de la Iași, ceea ce a dus la un conflict canonic cu Mitropolia Bucovinei, din cadrul statului austriac. Biserica și-a consolidat reputația de centru spiritual al Moldovei după aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, care, în 1686, au fost confiscate de Regele Jan Sobieski al Poloniei, dar care au fost readuse în biserică după 97 de ani. Mănăstirea a fost și
Istoria Bisericii Sfântul Gheorghe a mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava începe în anul 1514, când voievodul Moldovei, Bogdan al III-lea, a decis să construiască o nouă catedrală mitropolitană, după cea veche fusese distrusă de o invazie poloneză. Bogdan al III-lea a început construirea bisericii, care, însă, a fost finalizată abia în 1522, de către fiul acestuia, Ștefăniță Vodă. În perioada 1532 – 1534, biserica a fost pictată în interior și în exterior din ordinul voievodului Petru Rareș.
În anul 1579, mitropolitul Teofan de la Râșca a adăugat un pridvoraș. În perioada 1522 – 1677, această biserică a fost catedrala mitropolitană a Moldovei. Chiar dacă în anul 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iași, până în 1677, reședința mitropolitană a rămas la Suceava. După 1775, când Suceava, cu toată Bucovina, au fost ocupate de Imperiul Austriac, mănăstirea a rămas dependentă de Mitropolia Moldovei de la Iași, ceea ce a dus la un conflict canonic cu Mitropolia Bucovinei, din cadrul statului austriac. Biserica și-a consolidat reputația de centru spiritual al Moldovei după aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, care, în 1686, au fost confiscate de Regele Jan Sobieski al Poloniei, dar care au fost readuse în biserică după 97 de ani. Mănăstirea a fost și
Citeste mai mult aici!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu