Motto:
Călătoria
te învață că indiferent cât de multe cunoști, este mereu mai
mult de învățat – The Cultureur.
Așa cum călătorului îi șade bine cu drumul, iată-mă
din nou la drum, în vara acestui an, de data aceasta într-un
circuit de două săptămâni în unele dintre cele mai fascinante
locuri din nordul Italiei, circuit numit foarte sugestiv: “Destinații
superbissime”, avându-l și de data aceasta drept ghid pe dl. Ioan
Laslo.
Italia a fost și va rămâne o destinație de suflet, iar faptul că
urma să ajungem la cele mai frumoase lacuri din nordul ei (Lago di
Garda, Lago Como și Lago Maggiore) a insemnat pentru mine o bucurie
imensă. Într-adevăr, ajungând acolo, am avut senzația că mă
aflu într-un colț de Rai.
Fără îndoială, toate cele trei lacuri sunt superbe, dar Lago
Maggiore cu a sa Isola Bella a devenit preferatul meu.
Isola Bella, împreună cu Isola Madre din apropiere și Isola dei
Pescatori, formează un paradis care te seduce de la prima
vedere. Stresa – micuța localitate de unde ne-am îmbarcat pe vaporaș – a devenit o destinație de top a Italiei de Nord.
vedere. Stresa – micuța localitate de unde ne-am îmbarcat pe vaporaș – a devenit o destinație de top a Italiei de Nord.
În trecut o stâncă stearpă din mijlocul lacului, locuită doar de
câteva familii de pescari, Isola Bella a fost transformată într-un
loc de vis începând cu secolul al XVII-lea la inițiativa familiei
aristocratice Borromeo – una dintre cele mai potente familii ale
Italiei, mulți membrii ai sai fiind ambasadori ai Lombardiei cat si
cardinali ai bisericii catolice. Numele insulei a fost dat de contele
de Borromeo din dragoste pentru soția sa Isabella.
Palatul Borromeo, construit în stil baroc, a fost primul care ne-a
întâmpinat pe Insulă. Opulența arhitecturală a întrecut orice
imaginație. Sala de Recepție cu faimosul clavecin, Sala Armelor,
Sala Tronului, Sala Tapiseriilor, Camera lui Napoleon (cu un imens
candelabru din sticlă de Murano datând din anul 1760), Biblioteca,
Sala Frescelor și Pinacoteca (sau Galeria Generalului Berthier care
conține peste 130 de tablouri), alături de mobilier de cea mai bună
calitate, marmură, sculpturi și tapiserii flamande, erau tot atâtea
motive să ne minunăm și să surprindem cu aparatele foto bogăția
decorului. Despre Palat am aflat că a fost finalizat după cel
de-al doilea razboi mondial, fiind rezultatul unei serii îndelungate
de intervenții începute în 1632 de către Vitaliano al VI-lea
Borromeo. Panorame extraordinare asupra lacului se puteau vedea de
la ferestrele mari.
A urmat apoi vizitarea celor șase grote, splendid realizate de
Vitaliano al VI-lea Borromeo împreună cu arhitectul Filippo
Cagnola, destinate relaxării familiei Borromeo și a invitaților
săi în zilele toride de vară, amplasate ideal lângă apă și
îndreptate spre nord.
Turul
Palatului s-a încheiat – cum se putea altfel? - cu vizitarea
grădinii italiene de secol XVII, luxoasă, plină cu flori și
plante exotice, bogat ornamentată cu statui și fântâni, având în
centru Teatrul Massimo cu al său Unicorn – simbolul heraldic al
familiei Borromeo. Văzută de pe apă, insula pare de forma unei
nave care navighează pe luciul Lacului Maggiore, creând o
priveliște de basm. Vedetele grădinii erau păunii albi care își
expuneau turiștilor frumusețea penajului.
Vă
invit să vă bucurați ochii și sufletul cu câteva imagini grupate
într-un mic filmuleț, în acordurile unei melodii evergreen, foarte
dragi mie: “Il Mondo”.
Ce om să fii, să nu ți placă, plus melodia 🎼
RăspundețiȘtergereMa bucur mult ca v-a placut materialul. Eram si mai bucuros daca v-ati fi declinat si identitatea...
Ștergere