Eu nu ştiu unde voi fi mâine , unde voi dormi , ce voi mânca , cu cine mă voi întâlni .
De un lucru sunt ferm convins că, totul va fi bine şi voi avea de toate,altfel nici nu poate fi .
Şi aşa şi este .
Despre frică: n-am de cine să mă tem ,doar de mine.
Universul face totul pentru noi, doar e nevoie să fim deschişi şi să ştim exact ce dorim.
În situaţiile extreme se poate de învăţat ceva bun .Ieşire este , numai dacă o căutăm.
Sunt în Suedia a 27-a ţară înscrisă în "Cartea vieţii mele" şi deja 280 de zile hoinăresc prin lumea mea ,şi nu mai ştiu exact prin câte oraşe am călcat ori câţi km. , am parcurs.
Poate pare straniu pentru unii ,dar mă simt mereu ca acasă .N-are importanţă ţara,poporul,limba ,religia ş.a.
Pentru că peste tot oamenii mă primesc în casele lor ,în maşinile lor ,în companiile lor ,în familiile lor de parcă ne ştim de o viaţă.
Primele două luni chiar îmi făceam griji,planuri,rute pentru ziua de mâine după cum arată practica asta este pierdere de timp.
Pentru că mă uitam în urmă şi vedeam că totul e bine , pentru ce să mi fac griji ? Asta doar mă va încurca .
Şi aici am trecut la alt nivel .
M-am adresat Universului : "Dă-mi indicii şi eu doar o să le urmez " ceea ce fac şi până în ziua de azi.
Am dormit la diferiţi oameni : bogaţi ,săraci,tineri ,bătrâni,musulmani, creştini.
Care m-au primit ca un membru al familiei lor .
În Georgia, Omar din a doua zi mi-a spus :
Asta e casa ta şi Sinan (feciorul) e fratele tău .
În Baku ,Mihai mi- a spus : Casa mea e casa ta.
Am dormit în diferite instituţii publice : grădiniţe ,şcoli ,cămine.
Diferite organizaţii din Europa,care ajută oamenii cu cazare si mâncare.
Am dormit în cort în locuri super frumoase ,pe care nu le-aş schimba pe nici un hotel.
Mereu am mâncat bine şi diferite bucate traditionale oferite de
