Din Ucraina, o poveste de Craciun

     Ucrainenii nu se dau in vant dupa beteala si globuri. Ei impodobesc bradul de Craciun cu panze de paianjeni si paianjeni artificiali, originea acestei traditii stand intr-o legenda din Europa de Est. Se spune ca, în urma cu mult timp, o gospodină era ocupată până peste cap cu pregatirile si curatenia din locuinţa pentru cea mai frumoasă noapte a anului, noaptea de Ajun.  Nici un fir de praf nu era trecut cu vederea!

  Pentru a scapa teferi, păianjenii şi-au părăsit colţul confortabil din tavan şi s-au refugiat în cel mai îndepărat cotlon al podului. Odată cu lăsarea serii, ei s-au furişat înapoi, în sufrageria locuinţei şi, spre marea lor mirare, au descoperit un brad ornat mirific cu podoabele Crăciunului. Orbiţi de luminile strălucitoare din încăpere, păianjenii au vrut să vadă îndeaproape acea minunăţie, aşa că s-au căţărat pe fiecare ramură şi crenguţă, admirând cu încântare toate micile obiecte vesel colorate, răspândite printre acele verzi şi înmiresmate ale bradului. Din nefericire, ei şi-au lăsat urmele trecerii peste

Citeste mai multe pe http://www.sacalatorim.ro/din-ucraina-o-poveste-de-craciun/

Piata de Craciun de la Budapesta

       Suntem in plin sezon al pietelor de Craciun. Fiecare oras european se umple de luminite, iar turta dulce, merele cu scortisoara, vinul fiert si oricare alte "tentatii culinare locale" ne aduc buna dispozitie si ne fac sa uitam de frigul acerb de afara. Zilele trecute ma aflam in capitala statului vecin si am putut "gusta" din buna dispozitie a localnicilor. Piata este impodobita chiar mai frumos decat in anul precedent, iar atmosfera este una extrem de reusita.
       Este ocazia perfecta pentru a ura tuturor cititorilor nostri un Craciun Fericit! Fie ca cei dragi sa va inconjoare cu iubire si gandurile bune sa va calauzeasca!

Piete de Craciun - Viena

de Dorina Danila

       În Viena, există mai multe piețe de Crăciun, cum ar fi cele de la Palatul Schonbrunn, din Maria Theresien Platz, sau din Stephansplatz, dar cea mai populară și, prin urmare, cea mai vizitată este cea din fața Primăriei (aka Christkindlmarkt at Rathausplatz).

Începând cu 14 noiembrie și până în Ajunul Crăciunului, este locul care-i încântă deopotrivă pe cei mici și pe cei mari. Și în timpul zilei, locul este plin de farmec, dar cum se lasă întunericul, totul începe să strălucească în jur: îngeri strălucitori, fulgi de zăpadă cristalini, steluțe, arcade luminoase, felinare atârnate în copaci și, bineînțeles, 145  de căsuțe cu jucării, decorațiuni și bunătăți de sezon. Povestea târgurilor de Crăciun de la Viena se întoarce în timp, în secolul al XII-lea, când împăratul Albrecht I le-a acordat micilor comercianți privilegiul de a organiza o piață în luna decembrie pentru locuitorii orașului. În secolul al XVI-lea, în preajma Crăciunului și Anului Nou, se organiza Thomasmarkt, unde, în afară de produsele obișnuite, au început să fie vândute produse de patiserie și dulciuri, în special turta dulce. Două sute de ani mai târziu, numele târgului a fost schimbat în Nikolo- und Weihnachtsmarkt sau Krippenmarkt. Obiceiul de a oferi daruri de Crăciun a apărut abia în secolul al XIX-lea, când târgul a fost mutat la Am Hof și au început să se vândă și produse speciale de Crăciun (decorațiuni, lumânări, dulciuri specifice). Tot atunci a apărut și bradul care, în scurt timp, a devenit atracția principală a oricărui târg de Crăciun. În 1975, târgul s-a mutat în fața Primăriei, iar 

Afla mai multe accesand https://dorinadanila.com/2015/11/30/piete-de-craciun-viena/

Mănăstirea Probota – necropola familiei principelui Petru Rareș

de Claudiu Padurean
O adevărată cetate mănăstirească se înalță la Probota. Mănăstirea este ctitoria voievodului Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, și datează din 1530. În perioada 1522, biserica a servit drept necropolă domnească. Aici sunt înmormântați voievozii Petru Rareș și fiul său, Ștefan Rareș, soția lui Petru Rareș, Elena Rareș, dar și doi copii din familia domnitoare: Eftimia, fiica lui Petru Rareș, și Samfira, fiica lui Ștefan Rareș. Mănăstirea a fost ridicată în aproprierea unei biserici de lemn, de pe vremea principelui Petru Mușatin, și a unei biserici de piatră, ridicată de voievodul Alexandru cel Bun, în care a fost înmormântată mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Oltea.
Biserica lui Petru Rareș, ridicată în perioada 1528 – 1530, a fost pictată până în 1532, la inițiativa vărului domnitorului, Grigorie Roșca, cel care avea să devină primul egumen al mănăstirii, iar apoi mitropolit al Moldovei.
În anul 1550, văduva lui Petru Rareș. Doamna Elena, a decis să fortifice mănăstirea. Ea a înconjurat-o cu o incintă pătrată, din piatră de râu. Zidul are laturile de 90 de metri, o înălțime de șase metri și o grosime de 1 – 1,10 metri. Ele au metereze și creneluri. Pe latura de est se

Afla mai multe aici!