Cetatea Brasovului - o frumusete lasata in paragina!

de Maricela Stupar

Cetatea face parte din viața mea, din copilărie și până în prezent. Încă din acele vremuri urcam cu mare bucurie, aproape în fiecare zi, după orele de școală, pe dealul Straja (Dealul Cetăţii). Urcam în primul rând să văd orașul de la înălțime (uneori chiar împotriva dorinței părinților mei buni care nu m-au certat niciodată) și apoi să fiu aproape de Cetatea Brașovului care pentru mine și pentru toți copii era locul învăluit în mister și în care, așa cum vorbeam noi copii între noi, în timpul nopților se întâmplau lucruri stranii, războinicii vremurilor trecute se luptau în cetate și se auzeau zgomote până jos, în oraș ... acum zâmbesc când îmi aduc aminte... Mergeam la cetate apoi împreună cu cei doi copii ai mei care alergau fericiți în parcul din jurul cetății, iar în prezent merg la

Mănăstirea Probota – necropola familiei principelui Petru Rareș

de Claudiu Padurean
O adevărată cetate mănăstirească se înalță la Probota. Mănăstirea este ctitoria voievodului Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, și datează din 1530. În perioada 1522, biserica a servit drept necropolă domnească. Aici sunt înmormântați voievozii Petru Rareș și fiul său, Ștefan Rareș, soția lui Petru Rareș, Elena Rareș, dar și doi copii din familia domnitoare: Eftimia, fiica lui Petru Rareș, și Samfira, fiica lui Ștefan Rareș. Mănăstirea a fost ridicată în aproprierea unei biserici de lemn, de pe vremea principelui Petru Mușatin, și a unei biserici de piatră, ridicată de voievodul Alexandru cel Bun, în care a fost înmormântată mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Oltea.
Biserica lui Petru Rareș, ridicată în perioada 1528 – 1530, a fost pictată până în 1532, la inițiativa vărului domnitorului, Grigorie Roșca, cel care avea să devină primul egumen al mănăstirii, iar apoi mitropolit al Moldovei.
În anul 1550, văduva lui Petru Rareș. Doamna Elena, a decis să fortifice mănăstirea. Ea a înconjurat-o cu o incintă pătrată, din piatră de râu. Zidul are laturile de 90 de metri, o înălțime de șase metri și o grosime de 1 – 1,10 metri. Ele au metereze și creneluri. Pe latura de est se

Afla mai multe aici!

Sucevița sau legenda femeii păcătoase

de Claudiu Padurean
Legenda întemeierii mănăstirii Sucevița afirmă că piatra necesară pentru ridicarea impunătoarei construcții ar fi fost cărată de o singură femeie, vreme de 30 de ani, cu un car tras de bivoli, pentru a-și răscumpăra păcatele. În realitate, însă, mănăstirea este ctitoria uneia dintre cele mai importante familii aristocratice din Moldova, familia Movilă, care a dat principi ai Moldovei și ai Valahiei, precum și mitropoliți ai Moldovei și ai Kievului.
Așezământul monahal este atestat documentar din perioada voievodului Petru Șchiopul, din 1582. Ea păstrează stilul moldovenesc, cristalizat în vremea lui Ștefan cel Mare și dezvoltat în vremea lui Petru Rareș. Construcția îmbină elemente gotice și bizantine, precum și unele caracteristice arhitecturii tradiționale moldovenești. Edificiul are un plan trilobat și un pridvor închis. Mai târziu, au fost adăugate două mici pridvoare deschise, formate din stâlpi legați prin arcuri în acoladă, o influență valahă.
Biserica, cu hramul Învierea Domnului, are firide pe cele trei abside, dar și

Citeste mai mult aici!

Minunile goticului moldovenesc

de Claudiu Padurean
Bisericile pictate din Moldova reprezintă o sinteză unică între arhitectura bizantină, cea gotică și elementele arhitecturii tradiționale moldovenești. Sinteza culturală este rezultatul statutului de frontieră a Moldovei în timpul domnitorilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Acest stat românesc era locul unde civilizația bizantină, născută sub soarele cald care mângâie apele Mării de Marmara își întinde ultimele sale prelungiri nordice. Și, totodată, Moldova era frontiera de est a influențelor catolice originare din Roma, filtrate de civilizația regatelor polonez și maghiar.
Aceste influențe au fost suprapuse unui fond autohton plin de vigoare. Stilul moldovenesc și-a cristalizat expresia sa arhitecturală în timpul voievodului Ștefan cel Mare, iar în timpul voievodului Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, a fost definitivată expresia picturală a acestui stil unic. Petru Rareș a cheltuit o adevărată avere pentru a picta în interior și în exterior bisericile. În total, în Moldova, există 17 biserici pictate și în exterior, iar opt dintre acestea au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Din punct de vedere al 

Citeste mai multe aici!

Mănăstirea Moldovița, cea mai frumoasă ctitorie a lui Petru Rareș

de Claudiu Padurean
Una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Europa este rodul cooperării meșterilor din Moldova și din Transilvania, din perioada principelui Petru Rareș, voievodul Moldovei, care deținea feude importante și în Transilvania. Mănăstirea Moldovița este una dintre cele mai sunlime expresii ale goticului moldovenesc. În zona Moldovița, un prim lăcaș de cult a fost ridicat pe vremea voievodului Alexandru cel Bun, în primii ani ai secolului al XV-lea. Însă acest lăcaș de cult a fost distrus, iar în anul 1532, voievodul Petru Rareș a decis să înceapă ridicarea unei noi mănăstiri, cu hramul Buna Vestire.
Mănăstirea îmbină elemente gotice și bizantine, iar la ridicarea ei au participat meșteri pietrari din Transilvania, probabil din Bistrița. Biserica are un plan tilobat, în formă de cruce bizantină. Ea dispune de un pridvor deschis, apoi urmează pronaosul, deasupra căruia se înalță o calotă susținută de opt arcuri întretăiate. Încăperea este iluminată de patru ferestre. Urmează camera mortuară, unde se află mormintele unor persoanlități, precum episcopul Efrem al Rădăuților, iar deasupra camerei mormintelor se află o încăpere secretă, tainița. Apoi, vizitatorii intră în naos, deasupra căruia se înalță o turlă, cu formă circulară pe interior și octogonală pe exterior, iar la final urmează încăperea altarului, despărțită de naos cu un iconostas bogat ornamentat. Biserica a fost pictată în anul 1537, de către cel mai

Afla mai multe aici!