Ponturi pentru o vizită la Oslo

de Marius Pop

     Daca vrei sa vizitezi Oslo, primul lucru care trebuie stiut este faptul ca metropola norvegiana este cel mai scump loc din Europa si intre primele din lume. Si cand spun ca e scump, nu exagerez cu absolut nimic. Asta nu trebuie insa sa va faca sa stergeti aceasta destinatie de pe lista cu locurile pe care vreti sa le vedeti. In cele ce urmeaza, am sa ma straduiesc sa va prezint cateva ponturi care sa va scape de cheltuieli mari si inutile.

Cu ce sa calatoresti? Singurul zbor direct este operat de Wizzair din Otopeni catre aeroportul international Torp Sandefjord, situat la aproximativ 130 km de Oslo. Dupa ce mi-am achizitionat biletul de avion am inceput sa planific transferurile. Pe situl aeroportului (click aici) gasesti informatii despre autobuzul expres sau trenul care te duce si/sau aduce dinspre Oslo. Exista si taxiuri dar fireste, va recomand sa nu luati in calcul o astfel de idee decat daca nu aveti ce sa faceti cu banii. Pentru detalii referitoare la orarul de zbor va recomand sa verificati pagina companiei aeriene (www.wizzair.com). Orice alt zbor, cu orice alta companie aeriana implica cel putin o escala asa ca durata calatoriei si costul creste direct proportional. Cu alte cuvine, nu merita… Desi planificasem sa iau trenul spre Oslo, in aeroport am observant ca autobuzul era gata de plecare in fata iesirii. Biletul dus costa 265 NOK (koroane norvegiene, 1 euro = 8 koroane) si poate fi platit doar la sofer cash sau cu cardul. Aici depinde insa de noroc pentru ca al meu card s-a incapatanat de la bun inceput sa dea bani norvegienilor. In incinta aeroportului exista un bancomat de unde puteti obtine direct koroane. In fix 1 ora si 35 de minute ajungeti in statia centrala de autobuze din Oslo de unde aveti la dispozitie transportul public. Daca calatoriti cu Wizzair veti ajunge destul de tarziu asa ca veti

Afla mai multe amanunte pe http://www.sacalatorim.ro/ponturi-pentru-o-vizita-la-oslo/

MUZEE ŞI MAUSOLEE DIN BANDAR SERI BEGAWAN

de Rose Marie

          În cele ce urmează mă voi referi la muzeele şi mausoleele capitalei bruneieze pe care le-am vizitat în a doua zi a  şederii mele în Bandar Seri Begawan: Brunei Museum şi Muzeul Tehnologiei şi mausoleele sultanilor Bolkiah şi  Sharif Ali.

          Am plecat din hotel pe la ora 9.30 mergând spre terminalul de autobuze, aflat la vreo 5 minute pe jos de  Brunei Hotel, de unde am luat autobuzul nr. 39 (este mai degrabă un microbuz) spre Brunei Museum. Acesta este localizat  în afara oraşului, la vreo 4-5 km de centru, în  zona  site-ului arheologic  Kota Baru, fiind considerat cel mai mare din ţară. A fost în fiinţat în anul 1965, iar exponatele se axează în special pe istoria islamului, istorie naturală, artă şi tradiţii bruneieze, dar şi pe industria petroliferă.

          Şi aici, ca şi la Royal Regalia, aparatele foto si telefoanele mobile se lasă la recepţia muzeului, sub cheie. Având în vedere bogăţia şi diversitatea, caracterul unic al multora dintre acestea, mi se pare mare păcat să nu poţi  face fotografii pentru a rememora ulterior  cu uşurinţă cele văzute, dar în fine...

          Muzeul este  împărţit în 6 galerii:

          - Galeria de artă islamică, prezentând exponate superbe din colecţia aparţinând Sultanului Hassanal Bolkiah, obiecte de mare fineţe artistică de inspiraţie islamică din diferite zone, începând cu epoca de tranziţie şi cea a Islamului timpuriu şi până în secolul  al 19-lea.

          - Galeria culturii tradiţionale care, prin obiectele expuse permite o

Afla mai multe cu un click aici !

Cum sa ramai in siguranta si securitate atunci cand calatoresti

de Dr.Florin Conghilete

       Securitatea si siguranta personala in calatorii sunt considerate ca lucruri de luat in seama, daca nu primordiale, atunci cand calatorim. Daca pana acum cativa ani aceste probleme pareau de luat in calcul doar in anumite destinatii mai indepartate, sau cu un "renume" in acest sens, acum vorbim mai degraba de o reconsiderare ale acestor lucruri chiar si in locuri des frecventate turistic.
Atunci cand am creat site-ul SafeTravels.ro am luat in calcul aceste probleme pentru fiecare destinatie in parte si am creat sectiuni speciale pentru diferite situatii ce pot aparea de-a lungul calatoriilor noastre. Dar oare ce inseamna sa fii in siguranta? Care este primul lucru care iti vine in minte atunci cand vorbesti despre asa ceva?
Hai sa facem o mica listare a situatiilor cu care ne putem confrunta:
1. Probleme de sanatate - Nu foarte des intalnite la o prima vedere, insa conform unui studiu al unei companii frantuzesti de asigurari (ACS) s-ar parea ca unul din 20 de calatori apeleaza la asigurarea lui de

RAPA NUI (Insula Pastelui) – Cultul TANGATA-MANU (OMUL-PASARE, BIRDMAN)

de Paul Drosu

Cultura populatiei Rapanui este mult mai profunda si mai diversa decat ar lasa sa se inteleaga doar "varful asibergului", celebrele statui MOAI. :

As vrea sa va spun cateva cuvinte despre cultul Tangata-Manu (Omul-Pasare) si insulitele din imagine, care sunt parte integranta a acestui cult – cea mai indepartata – Motu Nui (Insulita Mare), la mijloc – Motu Iti (Insulita Mica) si acul stancos cel mai apropiat – Motu Kau Kau. Fotografiate de la o inaltime de peste 250 m, de pe marginea vulcanului Rano Kau, din situl sacru Orongo. Denumirile insulitelor sunt in limba polineziana.

Istoria Rapa Nui a inceput cu cultul uriaselor statui de piatra MOAI. Dupa mai bine de 1000 de ani, acest cult al MOAI-lor nu a avut chiar "efectele" scontate, mediul natural al insulei fiind puternic afectat, arborii au disparut, solul a inceput sa se degradeze si sa se erodeze, foametea a inceput sa bantuie si oamenii sa poarte cumplite razboaie fratricide. :( Astfel, in jurul secolelor 16, 17 (inca sunt controverse asupra momentului) cultul MOAI-lor a fost inlocuit cu ceva cu totul nou – cultul TANGATA-MANU (OMUL-PASARE), in cinstea zeului MAKE-MAKE (Zeul Fertilitatii), in primul rand pentru a evita razboaiele. Astfel, o data pe an, in septembrie, la echinoxul de primavara (suntem in emisfera sudica) avea loc o competitie intre reprezententii tuturor triburilor de pe insula. Competitia consta in a cobori, fara nici o asigurare sau vreun mijloc de protectie, cei peste 250 de metri de perete vertical, din acest punct pana la nivelul Pacificului, de a inota 2 km pana la Motu Nui si Motu Iti, pe o micuta pluta de stuf, avand si cateva provizii cu ei. Acolo, cei care reuseau sa ajunga, fara a se zdrobi la coborare sau a fi atacati de rechini sau a se ineca, stateau cateva zile si incercau sa fie primii care luau primul ou al numeroaselor fregate care cuibaresc pe aceste insulite. Cel care lua primul un ou anunta acest lucru celor care asteptau la situl sacru Orongo si inota inapoi cu oul, care trebuia pastrat intact. Acel castigator era declarat apoi conducatorul intregii insule pentru urmatorul an, era ras in cap, care se vopsea in rosu si i se ingrosau narile pentru a semana cat mai mult cu pasarea fregata careia ii luase oul. Noul conducator pentru un an al insulei locuia intr-o casa speciala de pe marginea vulcanului Rano Raraku sau de pe plaja din Anakena, functie din ce zona era tribul caruia ii apartinea.

Aceasta competitie se tine si in zilele noastre.

Cum a renăscut din propria cenușă stațiunea Borsec

de Claudiu Padurean
Una dintre cele mai frumoase stațiuni din România este Borsecul. Însă, în urmă cu câțiva ani, soarta acestei stațiuni părea să fie pecetluită. Borsecul rămăsese fără dotările necesare pentru a-i deservi pe turiști, activitățile industriale de tipul exploatărilor de travertine fuseseră închise, iar cele mai multe dintre unitățile turistice, prinse în vârtejul revendicărilor și retrocedărilor, erau lăsate în paragină, potrivit RomaniaLibera.ro.
Zeci de vile și de cabane, cu o arhitectură superbă, construite în perioada Imperiului Austro-Ungar și în cea a Regatului României, se degradau rapid, pentru că nimeni nu știe cine este, de fapt, proprietarul lor și cine ar trebui să investească pentru conservarea lor. În aceste condiții, Borsecul părea să devină un sat de munte, unde singura activitate viabilă este îmbutelierea apelor minerale. Însă, în ultimii ani, lucrurile s-au schimbat radical. Orășelul din Carpații Orientali a reușit să își revină cu ajutorul unor investiții de o valoare relativ mică, dar care au stimulat renașterea turismului.

 ”În secolul al XIX-lea au fost create niște băi, care puneau în valoare potențialul curativ al apelor minerale. Se numeau Băile O-Saros sau Băile cu Nămol, deoarece exista și nămol cu rol benefic în tratarea anumitor afecțiuni. În anii 1950, însă, aceste băi au fost închise. Noi am reușit să reconstruim băile, cu respectarea arhitecturii inițiale. Acum, în acest complex de tip wellness avem un bazin cu apă minerală rece, cu o temperatură de 11 grade Celsius, un

Afla mai multe aici!