Casa Anne Frank, obiectiv turistic de neratat la Amsterdam

de Adriana Nistor

Cine a fost Anne Frank?

În   data de 3 Mai 1960, casa în care s-a ascuns Otto Frank împreună cu familia sa a fost transformată în muzeu.  Aceasta se află în inima orașului Amsterdam, situată  pe malul canalului Prinsengracht nr 263-267. La inaugurare, Otto Frank, tatăl Annei Frank și singurul supraviețuitor dintre cele 8 persoane care s-au ascuns în anexa secretă,  a spus următoarele cuvinte : “ Îmi cer iertare, dar nu mai am puterea să  vorbesc despre evenimentele care s-au petrecut în timpul războiului. Este prea greu pentru mine. Această casă reprezintă o dovadă și o speranța pentru viitor”.

Anne Frank s-a născut în  Frankfurt am Main în anul 1929. Din pricina condițiilor aspre și a șomajului , familia ei a decis să se mute în Amsterdam.  Acolo, tatăl sau a deschis o filială Opekta, o companie care comercializa pectină, un agent de gelifiere folosit la fabricarea gemului. Anne era o față isteață, comunicativă și foarte curioasă. Adora limbile străine, învățând să vorbească fluent olandeză,franceză și engleză.  Îi plăceau mult istoria și mitologia greacă. S-a făcut rapid remarcată la

școală prin inteligența și carisma ei.  

Olanda a fost invadată de către naziști pe data de 10 Mai 1940 și astfel a început coșmarul Annei Frank. Evreii nu mai aveau voie să dețină afaceri iar copiii lor erau nevoiți să frecventeze școlile evreiești. Libertatea lor era limitată. În primăvara anului 1942 Otto Frank a început să mobileze anexa fostului său birou, în vederea creării unei ascunzători. 

La aniversarea de 13 ani , Anne Frank a primit cadou un jurnal. Acest jurnal avea să o acompanieze în anexa secretă timp de mai bine de 2 ani. În el regăsim soarta a opt evrei,fiind totodată un memoriu adus unei maturități timpurii, forțată de vremuri. Anne Frank regăsește în jurnal un prieten intim căruia i se adresează cu “Kitty” și îi împărtășeste trăirile și schimbările prin care trece.“Sper că îți voi putea încredința totul, așa cum nu am reușit niciodată să mă încred în nimeni și sper că vei fi o mare sursă de confort și sprijin”.

Vizita muzeului Anne Frank reprezintă o călătorie prin gândurile si trăirile unei tinere scriitoare.

Anii petrecuți în Anexa secretă

Într-o zi ploioasă de iulie 1942,  Anne Frank împreună cu familia sa si familia van Daan  s-a îndreptat către ascunzătoare.  După câteva luni, li s-a alăturat și  dentistul Albert Dussel. În timp ce își făcea bagajul, Anne și-a împachetat cu grijă cărțile și jurnalul: “Amintirile sunt cele mai importante pentru mine”, gândea ea.

Caracterul puternic al Annei a ieșit la iveală rapid și acest lucru i-a creat conflicte cu ceilalți. La început simțea că nu putea să se exprime cum ar fi vrut.  De câte ori avea nevoie de  un prieten loial căruia să i se confeseze, revenea la jurnal.

Viața Annei depindea de nivelul ei de adaptare la noile condiții. Familia își folosea toate economiile ca să asigure hrana zilnică dar și cărțile de studiu pentru ea și sora ei mai mare Margot; Anne visa la ziua în care se va întoarce la școală și își va revedea prietenii.  Cu fiecare lună care trecea știa însă că sfârșitul războiului nu este aproape.  Familia Frank a avut oameni binevoitori, cu ajutorul cărora supraviețuirea a fost mai ușoară. Aceștia le procurau mâncare, îmbrăcăminte, cărți și le aduceau informații “din afară”.

Anul 1944 a adus multe întâmplări nefericite în Olanda.  În teritoriile ocupate de către naziști , proviziile de hrană au scăzut considerabil.  Această foamete a culminat în iarna anului 1944, denumită și  “Hongerwinter” sau iarna foamei, când au murit de foame aproximativ 20 000 de persoane.

Familia Frank a fost nevoită  și ea să reducă drastic porțiile de mâncare. Disperați, mulți oameni  au început să intre în casele altora pentru a căuta alimente și astfel, casa în care se ascundeau a fost jefuită de câteva ori. Speriați că ar putea trezi bănuieli, au întărit ușa de la intrare și au rărit vizitele.

În dimineața zilei de 4 August 1944, o mașină cu agenți SS a oprit în fața casei și i-a arestat atât pe cei 8 oameni din ascunzătoare cât și ajutoarele lor, Victor Kugler și Johnes Kleiman.  Anne împreună cu sora ei Margot au murit de tifos în lagărul de concentrare Bergen-Belsen,  la începutul anului 1945.

Jurnalul a fost salvat de Miep Gies, o tanară doamnă care i-a ajutat cu mâncare in perioada celor 2 ani. Aceasta  l-a dat încredințat tatălui Annei după încheierea războiului. Cartea a fost publicată în 1947, sub titlul “Anexa secretă. Note de jurnal din iunie 1942-1 august 1944”, îndeplinindu-se astfel visul Annei Frank de a deveni scriitoare. 

Muzeul conține o expoziție permanentă cu privire la viața Annei Frank și la perioada în care a trăit aceasta.  În anul 1955, compania a fost mutată într-un sediu nou, iar clădirea care găzduia anexa a fost în pericol de a fi demolată.  Clădirea a fost însă salvată de manifestanții care au protestat chiar în ziua în care aceasta urma să fie demolată.  La 3 Mai 1957, a fost înființată fundația Anna Frank având că scop principal strângerea de fonduri pentru achiziționarea și restaurarea clădirii. Cu ajutorul banilor strânși au cumpărat casa vecină, de la numarul 265 unde s-au amenajat spațiile expoziționale, o librărie și o cafenea. 

Bibliografie

Anne Frank - The diary of a young girl 

https://www.annefrank.org/en/ 

https://en.wikipedia.org/wiki/Dutch_famine_of_1944%E2%80%9345