de Marian Lisu
Considerat de mulți ca fiind Muzeul Muzeelor, după alții, un amestec oarecum kitschos, prin amalgamarea prea multor culturi și informații vizuale laolaltă, British-ul e clar un muzeu obligatoriu de pus pe lista dorințelor.
Nu conține doar parte din istoria unei națiuni, a vreunei culturi, ori o arie geografică – e o lume întreagă condensată și o compresie temporară de neegalat – două milioane de ani ale lumii cunoscute prin descoperiri.
Sunt lucruri pe care le găsim familiare – le cunoaștem din manuale, sunt nume care ne par apropiate – sunt eroii copilăriei, din vechile legende cu zei, sunt rămășițele unor civilizații dispărute care atinseseră apogeul dezvoltării și pentru care încă sunt enigme rămase cum de a fost posibilă extincția lor.
Nu e loc mai indicat pentru a înțelege evoluția artei, a spiritualității, a puterii de orice fel (locale, imperiale, continentale, coloniale), căci este cea mai completă și complexă modalitate de înțelegere a evoluției umanității, per ansamblu.
La început, scările ciudate ne plimbă agale prin camere imense, pline până la