IA ORANA! (cu accent pe ultimul "a", adica "Buna ziua" sau "Salut" in
limba tahitiana, in care se folosesc vocalele foarte mult, astfel fiind
foarte melodioasa). 
:) Iata inca unul dintre nenumaratele motive pentru care Polinezia Franceza este "mon amour 
<3
": inotul liber si lipsit, teoretic, de pericole, printre fiintele
oceanului – in fotografie o stingray (pisica de mare), un rechin
pointe-noire si pesti tropicali. Adica, in loc sa le admiri in acvariile
uriase, din spatele peretilor de
sticla, sa intri in mediul lor, acolo unde aceste fiinte sunt libere, sa
le intelegi si sa iti infrangi teama absurda fata de ele, teama indusa
de niste filme aiuristice. Si, odata intrat in mediul lor, sa te incarci
cu o picatura din forta Oceanului. :)
Cainii, se spune, simt teama oamenilor si asta ii face sa fie mai agresivi. Cred ca si la rechini este la fel. Va spuneam ca sunt doar 3 specii de rechini potential periculoase pentru oameni (nici aceste specii insa 100%). Mai spuneam ca inotul alaturi de rechini (mai putin de cei din cele 3 specii periculoase), ca si alaturi de manta-ray si stingray este, TEORETIC, lipsit de pericole. "Teoretic", pentru ca accidente se pot intampla… asa cum se pot intampla cu orice animal salbatic sau chiar domestic…au fost caini "de casa" sau "de curte" crescuti in familii de oameni, caini care erau blanzi si atasati de stapanii lor, dar care, la un moment-dat, din anumite motive, si-au atacat stapanii.
:(
Atata timp insa cat iti iei toate masurile REZONABILE de protectie si
preventie, aici intrand si cunoasterea comportamentului acelor animale –
rechini si stingray, in cazul de fata, probabilitatea de a avea
probleme tinde catre zero! Dar niciodata nu va fi CHIAR zero! Dupa cum a
dovedit-o si moartea tragica a unuia dintre oamenii pe care eu i-am
admirat foarte mult – extraordinarul Steve Irwin, intepat in piept de
acul unei pisici-de-mare. :(
Iar culmea este ca in lume, statistic, sunt doar cateva cazuri de
oameni omorati de pisicile-de-mare… Dar, asta-i viata…si eu am ales ca
decat sa stau ferecat in casa sau decat sa admir aceste fiinte din
spatele unui perete de sticla, mai bine sa imi asum niste mici riscuri
si sa fiu PRINTRE ele si sa ma simt LIBER ca si ele. Iar beneficiile,
pentru mine, sunt incomensurabile!
:) Iata inca unul dintre nenumaratele motive pentru care Polinezia Franceza este "mon amour <3
": inotul liber si lipsit, teoretic, de pericole, printre fiintele
oceanului – in fotografie o stingray (pisica de mare), un rechin
pointe-noire si pesti tropicali. Adica, in loc sa le admiri in acvariile
uriase, din spatele peretilor de
sticla, sa intri in mediul lor, acolo unde aceste fiinte sunt libere, sa
le intelegi si sa iti infrangi teama absurda fata de ele, teama indusa
de niste filme aiuristice. Si, odata intrat in mediul lor, sa te incarci
cu o picatura din forta Oceanului. :) Cainii, se spune, simt teama oamenilor si asta ii face sa fie mai agresivi. Cred ca si la rechini este la fel. Va spuneam ca sunt doar 3 specii de rechini potential periculoase pentru oameni (nici aceste specii insa 100%). Mai spuneam ca inotul alaturi de rechini (mai putin de cei din cele 3 specii periculoase), ca si alaturi de manta-ray si stingray este, TEORETIC, lipsit de pericole. "Teoretic", pentru ca accidente se pot intampla… asa cum se pot intampla cu orice animal salbatic sau chiar domestic…au fost caini "de casa" sau "de curte" crescuti in familii de oameni, caini care erau blanzi si atasati de stapanii lor, dar care, la un moment-dat, din anumite motive, si-au atacat stapanii.
:(
Atata timp insa cat iti iei toate masurile REZONABILE de protectie si
preventie, aici intrand si cunoasterea comportamentului acelor animale –
rechini si stingray, in cazul de fata, probabilitatea de a avea
probleme tinde catre zero! Dar niciodata nu va fi CHIAR zero! Dupa cum a
dovedit-o si moartea tragica a unuia dintre oamenii pe care eu i-am
admirat foarte mult – extraordinarul Steve Irwin, intepat in piept de
acul unei pisici-de-mare. :(
Iar culmea este ca in lume, statistic, sunt doar cateva cazuri de
oameni omorati de pisicile-de-mare… Dar, asta-i viata…si eu am ales ca
decat sa stau ferecat in casa sau decat sa admir aceste fiinte din
spatele unui perete de sticla, mai bine sa imi asum niste mici riscuri
si sa fiu PRINTRE ele si sa ma simt LIBER ca si ele. Iar beneficiile,
pentru mine, sunt incomensurabile! 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu