de Maricela Stupar
Orte este un superb oraș italian, este o lume unde timpul a stat în loc, o lume pe care trebuie să o descoperi, o lume fascinantă care ți se descoperă la fiecare pas pe care îl parcurgi în acest mic orășel medieval încărcat de istorie.
Tot aici, sub acest oraș, ți de dezvăluie și o lume subterană, unde descoperim tuneluri, apeducte etrusce și romane, pivnițe, camere și fântâni, dar și fântâna pentru conservarea zăpezii, unde au fost păstrate medicamentele spitalului local. Două ore sunt necesare de mers pe jos în adâncurile subteranelor etrusce și medievale, o rețea foarte articulată de tuneluri și camere care se extinde sub întregul oraș.
De origini antice, Orte unul dintre orașele care alcătuiau federația etruscă. Azi, 8 500 de locuitori și se află în provincia Viterbo din Lazio si se află la 63 km de Roma. Este o legătură rutieră și feroviară importantă. De altfel, de pe Autostrada 1 privelistea asupra orasului este fascinanta!
Tot aici, sub acest oraș, ți de dezvăluie și o lume subterană, unde descoperim tuneluri, apeducte etrusce și romane, pivnițe, camere și fântâni, dar și fântâna pentru conservarea zăpezii, unde au fost păstrate medicamentele spitalului local. Două ore sunt necesare de mers pe jos în adâncurile subteranelor etrusce și medievale, o rețea foarte articulată de tuneluri și camere care se extinde sub întregul oraș.
De origini antice, Orte unul dintre orașele care alcătuiau federația etruscă. Azi, 8 500 de locuitori și se află în provincia Viterbo din Lazio si se află la 63 km de Roma. Este o legătură rutieră și feroviară importantă. De altfel, de pe Autostrada 1 privelistea asupra orasului este fascinanta!
Teritoriul acestui oraș este afectat de fenomenele vulcanismului mediu. El este bogat în izvoare naturale, care în prezent, ca și în trecut sunt și erau o resursă publică importantă. Dintre acestea, o sursă interesantă se află în vechea biserică San Lorenzo. Se compune din două arcuri principale: primul, cu două țevi, ușor spumante; a doua, cu un debit mai mic, feroasă și sclipitoare, dar care în prezent nu mai sunt potabile.
Orte este situat chiar în amonte de confluența Nerei cu Tibru și a fost un important port fluvial, care a devenit centrul vital al rețelei de comunicații rutiere romane dinainte de 300 î.Hr., iar substructurile Podului Augustus, pot fi încă admirate de-a lungul râului spre nord-vestul stâncii pe care se află orașul. Podul a fost distrus în mod repetat, în urma inundațiilor râului Tibru.
Liutprando Orte a făcut o importantă donație acestui oraș în secolul al VIII-lea, care a făcut din Orte primul nucleu al statului papal, însă, perioada cu cea mai mare înflorire economică, când orașul a devenit prosper, bogat, a fost, de fapt, Evul Mediu târziu, în care orașul a reușit să își cucerească autonomia și independența. Tot atunci, Orte a avut privilegiul alegerii episcopului său, Dieceza de Orte fiind astăzi o episcopie titulară. Astfel, tot în acea perioadă, Orte și-a asumat statutul de „municipiu liber” (despre care păstrează încă mărturia în culorile alb și roșu ale stindardului) având propriul său statut pentru a reglementa un sistem complex de guvernare.
În centrul orașului vedem Catedrala Santa Maria Assunta, o bijuterie arhitecturală, principala biserică romano-catolică din Orte, situată în fața Piazza della Libertà, dedicată Adormirii Maicii Domnului și care păstrează statutul de co-catedrală a Diecezei de Civita Castellana. Santa Maria Assunta flanchează palatul episcopal. Actuala bazilică a fost construită pentru a înlocui bazilica medievală anterioară, din care păstrează aspectul cu trei nave și a fost deschisă pentru închinare în 1721, de către episcopul Giovanfrancesco Tenderini. Decorul din stuc este de un rococo fin, destul de sobru și elegant. În spatele altarului mare, din marmură policromă, absida este animată de un cor de lemn bine realizat și de pânza mare de Giuseppe Bottani „Regina Martirum și opt sfinți”. Podeaua, inițial din teracotă, a fost înlocuită în a doua jumătate a secolului al XX-lea cu marmură albă de Carrara și benzi din Bardiglio. Deosebit de valoroasă este orga mecanică din catedrală, construită în 1721 de Domenico Densi.
Într-o plimbare plăcută prin oraș, mai putem admira Porta di San Cesareo care permitea legătura dintre centrul urban și Tibru poate fi admirată chiar la intrarea în oraș. Odată ajunși în oraș, este încă posibil să vedem de la înălțimea lui, pavajul antic, o porțiune din Via Amerina care coboară din Castelul Bassano (astăzi Bassano în Teverina) prin intermediul unui drum abrupt.
Orte, un orășel de aproximativ două mii de locuitori, în ultimul război mondial, a suferit bombardamente violente care au provocat numeroase victime civile și distrugerea aproape totală a orașului și a structurilor industriale și comerciale. Supraviețuitorii au trebuit să-și găsească refugiu în satele învecinate și la țară, în ferme izolate sau în peșteri improvizate, exemplu nobil de spirit de sacrificiu și dragoste de patrie. În centrul orașului putem admira sculptura din bronz a Memorialului de Război care comemorează victimele în urma bombardării căii ferate la 29 august 1943, pe soldații căzuți în războaiele din 1915/18, 1935/36 și 1940/45.
O veche tradiție care se păstreză și se sărbătorește aici este cea a Santei Croce și există dovezi ale prezenței sale în Orte din 1159. Atunci aproximativ 500 de confrați participă la procesiune. Frățiile defilează în ordine la fel ca în antichitate în uniformele lor caracteristice. Plecarea are loc, desigur, de la Biserica Santa Croce. În piața principală a orașului, cortegiul se oprește, iar confratii, aranjați în formă de inimă, cântă câteva versuri ale „miserere”. După ce au străbătut străzile centrului istoric, în afara bisericii Sant'Agostino, frații îi consacră Mariei cântecul Stabat Mater. Ritul se încheie cu ruperea pâinii în Vinerea Mare, în semn de fraternitate, în biserica Santa Croce din apropiere. O altă interesantă tradiție dateaza de la începutul secolului al XIII-lea si și-a păstrat intactă forma originală, are loc în fiecare vineri dinainte de Paște. Este vorba despre Moartea lui Hristos, o procesiune tristă prin care locuitorii orașului îl însoțește pe Hristos la înmormântarea sa. Oamenii cred că dacă lumânările care împodobesc sicriul lui Hristos și lumânarea mamei îndurerate ajung în piață toate aprinse, este semn al unei recolte abundente. Multe alte sărbători, procesiuni, jocuri, spectacole de muzică, evenimente din viața medievală, toate însoțite de expoziții de tot felul și târguri cu mâncăruri autentice care pot fi gustate în tavernele tipice, au loc și acum în acest mic oras medieval, sunt păstrate intacte până în zilele noastre și ii dau un farmec aparte.
În acest oraș istoric, este normal să găsim și muzee. Unul dintre acestea este Muzeul Arheologic Civic Municipal. Este înființat în vechea biserică Sant'Antonio, păstrează și expune descoperirile găsite în săpăturile efectuate în Orte și în zona municipală. Este împărțit în trei secțiuni: etruscă (de la sfârșitul secolului al VI-lea până la începutul secolului al III-lea î.Hr.), romană (din Republica Mijlocie până la sfârșitul Imperiului) și Evul Mediu timpuriu (din secolul al VI-lea până în secolul al XI-lea). Tot aici, mai avem și Muzeul Confratiilor care se află în interiorul marii sacristii a bisericii Santa Croce (fost spital). Păstrează cele mai frumoase obiecte de mobilier din confraternitățile Ortane. Obiectele expuse (secolele XVII - XVIII) sunt folosite în Vinerea Mare pentru procesiunea lui Morții lui Hristos. Muzeul, singurul de acest gen din regiunea Lazio, este echipat cu un sistem automat de ghidare, permite vizualizarea și explicarea lucrărilor și utilizarea lor în procesiunea de Vinerea Mare.
Printre cele mai tradiționale, răspândite și renumite activități economice se numără cele artizanale, precum extracția și prelucrarea travertinului, destinate sectoarelor de construcții și artistice.
În 1927, în urma reorganizării raioanelor provinciale instituite prin Decretul regal nr. 1 din 2 ianuarie 1927, prin voința guvernului fascist, când s-a înființat provincia Viterbo, Orte a trecut din provincia Roma la cea din Viterbo.
În circuitele culturale organizate de Christian Tour este inclus spre vizitare și acest fascinant oraș Italian, care te transpune întro lume de mult trecută, dar în același timp, nu dispărută, ci prezentă, pe care, dacă îl vizitați, sigur nu veți regreta.
Orte este situat chiar în amonte de confluența Nerei cu Tibru și a fost un important port fluvial, care a devenit centrul vital al rețelei de comunicații rutiere romane dinainte de 300 î.Hr., iar substructurile Podului Augustus, pot fi încă admirate de-a lungul râului spre nord-vestul stâncii pe care se află orașul. Podul a fost distrus în mod repetat, în urma inundațiilor râului Tibru.
Liutprando Orte a făcut o importantă donație acestui oraș în secolul al VIII-lea, care a făcut din Orte primul nucleu al statului papal, însă, perioada cu cea mai mare înflorire economică, când orașul a devenit prosper, bogat, a fost, de fapt, Evul Mediu târziu, în care orașul a reușit să își cucerească autonomia și independența. Tot atunci, Orte a avut privilegiul alegerii episcopului său, Dieceza de Orte fiind astăzi o episcopie titulară. Astfel, tot în acea perioadă, Orte și-a asumat statutul de „municipiu liber” (despre care păstrează încă mărturia în culorile alb și roșu ale stindardului) având propriul său statut pentru a reglementa un sistem complex de guvernare.
În centrul orașului vedem Catedrala Santa Maria Assunta, o bijuterie arhitecturală, principala biserică romano-catolică din Orte, situată în fața Piazza della Libertà, dedicată Adormirii Maicii Domnului și care păstrează statutul de co-catedrală a Diecezei de Civita Castellana. Santa Maria Assunta flanchează palatul episcopal. Actuala bazilică a fost construită pentru a înlocui bazilica medievală anterioară, din care păstrează aspectul cu trei nave și a fost deschisă pentru închinare în 1721, de către episcopul Giovanfrancesco Tenderini. Decorul din stuc este de un rococo fin, destul de sobru și elegant. În spatele altarului mare, din marmură policromă, absida este animată de un cor de lemn bine realizat și de pânza mare de Giuseppe Bottani „Regina Martirum și opt sfinți”. Podeaua, inițial din teracotă, a fost înlocuită în a doua jumătate a secolului al XX-lea cu marmură albă de Carrara și benzi din Bardiglio. Deosebit de valoroasă este orga mecanică din catedrală, construită în 1721 de Domenico Densi.
Într-o plimbare plăcută prin oraș, mai putem admira Porta di San Cesareo care permitea legătura dintre centrul urban și Tibru poate fi admirată chiar la intrarea în oraș. Odată ajunși în oraș, este încă posibil să vedem de la înălțimea lui, pavajul antic, o porțiune din Via Amerina care coboară din Castelul Bassano (astăzi Bassano în Teverina) prin intermediul unui drum abrupt.
Orte, un orășel de aproximativ două mii de locuitori, în ultimul război mondial, a suferit bombardamente violente care au provocat numeroase victime civile și distrugerea aproape totală a orașului și a structurilor industriale și comerciale. Supraviețuitorii au trebuit să-și găsească refugiu în satele învecinate și la țară, în ferme izolate sau în peșteri improvizate, exemplu nobil de spirit de sacrificiu și dragoste de patrie. În centrul orașului putem admira sculptura din bronz a Memorialului de Război care comemorează victimele în urma bombardării căii ferate la 29 august 1943, pe soldații căzuți în războaiele din 1915/18, 1935/36 și 1940/45.
O veche tradiție care se păstreză și se sărbătorește aici este cea a Santei Croce și există dovezi ale prezenței sale în Orte din 1159. Atunci aproximativ 500 de confrați participă la procesiune. Frățiile defilează în ordine la fel ca în antichitate în uniformele lor caracteristice. Plecarea are loc, desigur, de la Biserica Santa Croce. În piața principală a orașului, cortegiul se oprește, iar confratii, aranjați în formă de inimă, cântă câteva versuri ale „miserere”. După ce au străbătut străzile centrului istoric, în afara bisericii Sant'Agostino, frații îi consacră Mariei cântecul Stabat Mater. Ritul se încheie cu ruperea pâinii în Vinerea Mare, în semn de fraternitate, în biserica Santa Croce din apropiere. O altă interesantă tradiție dateaza de la începutul secolului al XIII-lea si și-a păstrat intactă forma originală, are loc în fiecare vineri dinainte de Paște. Este vorba despre Moartea lui Hristos, o procesiune tristă prin care locuitorii orașului îl însoțește pe Hristos la înmormântarea sa. Oamenii cred că dacă lumânările care împodobesc sicriul lui Hristos și lumânarea mamei îndurerate ajung în piață toate aprinse, este semn al unei recolte abundente. Multe alte sărbători, procesiuni, jocuri, spectacole de muzică, evenimente din viața medievală, toate însoțite de expoziții de tot felul și târguri cu mâncăruri autentice care pot fi gustate în tavernele tipice, au loc și acum în acest mic oras medieval, sunt păstrate intacte până în zilele noastre și ii dau un farmec aparte.
În acest oraș istoric, este normal să găsim și muzee. Unul dintre acestea este Muzeul Arheologic Civic Municipal. Este înființat în vechea biserică Sant'Antonio, păstrează și expune descoperirile găsite în săpăturile efectuate în Orte și în zona municipală. Este împărțit în trei secțiuni: etruscă (de la sfârșitul secolului al VI-lea până la începutul secolului al III-lea î.Hr.), romană (din Republica Mijlocie până la sfârșitul Imperiului) și Evul Mediu timpuriu (din secolul al VI-lea până în secolul al XI-lea). Tot aici, mai avem și Muzeul Confratiilor care se află în interiorul marii sacristii a bisericii Santa Croce (fost spital). Păstrează cele mai frumoase obiecte de mobilier din confraternitățile Ortane. Obiectele expuse (secolele XVII - XVIII) sunt folosite în Vinerea Mare pentru procesiunea lui Morții lui Hristos. Muzeul, singurul de acest gen din regiunea Lazio, este echipat cu un sistem automat de ghidare, permite vizualizarea și explicarea lucrărilor și utilizarea lor în procesiunea de Vinerea Mare.
Printre cele mai tradiționale, răspândite și renumite activități economice se numără cele artizanale, precum extracția și prelucrarea travertinului, destinate sectoarelor de construcții și artistice.
În 1927, în urma reorganizării raioanelor provinciale instituite prin Decretul regal nr. 1 din 2 ianuarie 1927, prin voința guvernului fascist, când s-a înființat provincia Viterbo, Orte a trecut din provincia Roma la cea din Viterbo.
În circuitele culturale organizate de Christian Tour este inclus spre vizitare și acest fascinant oraș Italian, care te transpune întro lume de mult trecută, dar în același timp, nu dispărută, ci prezentă, pe care, dacă îl vizitați, sigur nu veți regreta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu