Localitatea Biertan este atestată, după unii istorici, în anul 1224, într-o diplomă emisă de Regele Andrei al Ungariei. Biertanul făcea parte din unitatea administrativă săsească Două Scaune. În acea perioadă, Biertanul era în competiție cu Mediașul și Moșna pentru statutul de reședință al acestor scaune.
Locuitorii sași ai Biertanului erau coloniști din zona Franconia din Germania. Biertanul avea cu șiruri de case construite în jurul unei piețe centrale, în mijlocul căreia se afla biserica-cetate. Biertanul a avut de suferit de pe urma Marii Invazii Mongole din 1241, iar apoi locuitorii săi au participat la eforturile creștinilor de ridicare a unui șir de cetăți de piatră care să zăgăzuiască invaziile mongole. În Biertan, localnicii au ridicat trei șiruri de ziduri, toate întărite cu 6 turnuri și 3 bastioane, care au transformat biserica-cetate într-una dintre cele mai puternice fortificații din sudul Transilvaniei. Localitatea a prosperat, iar ca semn al bogăției lor, sașii din Biertan au decis să reconstruiască biserica din centrul localității, cu hramul Sfânta Maria. Construcția a fost realizată în perioada 1486 – 1524, în stil gotic târziu. Biserica din Biertan, cu trei nave, este ultima din Transilvania ridicată în acest stil. Sașii sperau că vor dobândi o ierarhie bisericească proprie, după conflictele aproape permanente între clericii sași și episcopul romano-catolic de Alba Iulia. Nu au reușit să primească un episcop propriu în cadrul Bisericii Catolice, iar acest lucru i-a încurajat pe sași să adopte Reforma religioasă. Biertanul a profitat din plin de acest fenomen. Din 1572 și până în 1867, Biertanul a devenit reședința episcopului lutheran sas, o dată cu alegerea ca episcop a lui Lucas Unglerus. Biserica a devenit protestantă, iar
Afla mai multe aici!
