Strasbourg - Grande-île (the medieval historic centre)

de Marian Lisu

Capitala Alsaciei a fost de-a lungul timpului o piatră de hotar nestatornic vămilor.Cu ocazia participării la un seminar ținut în aula Parlamentului European din Bruxelles, gazda întreba retoric de ce oare și Strasbourg-ul era în aceeași măsură considerat ca și capitală europeană (aici fiind sediul Consiliului Europei, Parlamentului, dar și Comisiei Europene a Drepturilor Omului).

Deoarece supozițiile participanților nu se ridicau la pretențiile întrebării, am fost ajutați cu enumerarea elementelor cheie din diferite perioade istorice: cui aparținea orașul la 870, dar la 1648, dar în 1870, 1940 sau 1945...Răspunsurile variau : Franța sau Germania.

Căci da, este simbolul reconcilierii, ca și Bruxelles ( hotar între flamanzi și valoni), căci nu mulți credeau că va mai fi pace între foștii beligeranți – ce conduc acum la unison destinele europene.

Inima orașului e Marea Insulă, ce pulsează intens în cele două artere formate de brațele râului Ill.Romanii ridicaseră aici Argentoratum .

Rămâi surprins cum nu au cedat timpului prin greutatea construcțiilor ridicate aici, cele mai multe din perioada Renașterii.

Ctedrala Notre-Dame este sanctuarul gotic de credință cu

Mica aventură germană – azi Bayreuth

de Marian Lisu

Orașul lui Franz Liszt, ba nu , mai bine vă spun că a fost al lui Wagner, căci busturi și statui stau mărturie pretutindeni.Și afișe cu concerte, și festivalul anual, și casa – acum muzeu, și Opera nouă făcută după planurile proprii...

Aici s-a născut ,,Amurgul zeilor”, spre a întregi trilogia născută din legenda Nibelungilor.Acestea l-au inspirat și pe liderul nazist să participe anual la festival și să viziteze aici familia compozitorului.

Dar mai este renumit pentru Markgrafliches Opernhaus – magnifica operă a Wilhelminei, gândite sub modelul italian al secolului al XVIII-lea, sub bagheta lui Giuseppe Carlo Bibbiena.Marchiza preaiubită de arta sub orice formă a manifestării, este de altfel artizana Neues Schloss – Palatul Nou, o construcție etalon, ca și anexele unde își petrecea timpul liber alături de Friedrich, pe care l-a eclipsat total.

Centrul orașului, plin de construcții etalon, cu arhitectură barocă, ori rococo, încadrată de gotic pe alocuri, mai prezintă privitorului și alte palate, muzee sau construcții ce lasă amintiri în suflete.

Crampeie de frumos

de Paul Drosu

Umbra muntelui, vazuta in oglinda, pe cer... :Desertul ATACAMA, Chile, la apus. <

Desertul Atacama, unul dintre cele mai vechi deserturi din lume, care nu s-a prea modificat de 150 de milioane de ani. Dar si CEL MAI arid si mai uscat loc din lume - "Earth’s Driest Place" - cum a numit insasi NASA desertul ATACAMA, locul de pe Terra care aduce cel mai mult cu planeta MARTE si locul in care NASA, dar si Agentia Spatiala Europeana au testat si testeaza toate roverele, aparatura stiintifica si, in general, tot ce va ajunge pe planeta MARTE in misiuni stiintifice si de explorare. Acest desert este de 50 de ori mai uscat decat "Death Valley" din

Minunea de la Lubliana - Catedrala Sf. Nicolae

de Ioan Laslo

    Sunt lucruri care definesc un oras! Este si cazul Catedralei orasului Lubliana, inchinata Sfantului Nicolae. Initial o biserica romanica de stil clasic (cu trei nave), lacasul a fost reconstruit in stil gotic dupa incendiul din 1361. A ars de mai multe ori (incendiata inclusiv de turci) si a suferit mai multe modificari pana sa ajunga la stadiul de astazi. De fapt, ce vedem acum este munca arhitectului iezuit Andrea Pozzo de la inceput de secol XVIII, iar cupola este adaugata la 1841. Arhitectul roman s-a inspirat de la planurile basilicilor Il Gesu si Saint Ignatio din capitala Italiei. Excelenta fresca de pe cupola este adaugata la 1844 de Matevz Langus, dar interiorul include si lucrari mai vechi semnate Giulio Quaglio (frescele si statuile celor patru episcopi din Emona), Francesco Robba (ingerii din altar din partea stanga a navei), sau Dean Putti. Nu puteau lipsi nici cateva dintre minunile Sfantului Nicolae (interiorul contine reliefate patru dintre minunile sale). Deosebite sunt usile de la intrare, de secol XX, , cu basoreliefurile lui Tone Demsar care ilustreaza istoria Sloveniei. Ele au fost comandate pentru a marca cea de-a 1250-a aniversare a crestinismului pe aceste meleaguri. Totul constituie un tot unitar, care impresioneaza inca din prima clipa a intrarii.     

Creta – insula dintre trei continente

de Florentin Mocanu

   Pășim pe Creta intrând pe poarta ce-i poartă numele celui mai mare scriitor cretan, Nikos Kazantzakis, aeroportul capitalei Heraclion.

Ca orice cretan, Kazantzakis a iubit mult Creta și, cu darul primit de la Dumnezeu și toți zeii care au ocrotit sau au năpăstuit insula, a zugrăvit-o în cuvinte, mărindu-i tezaurul cu tablouri vii, adevărate filme ale zbuciumului civilizațiilor.

Cea mai mare insulă grecească ni se arată de departe, în timp ce navigăm deasupra Egeei albastre, brăzdată de coamele albe ale valurilor într-o uriașă compoziție a stegului Elen, Egee din care țâșnesc spre cer insule muntoase și stânci, ieșite parcă să vadă cine e mai albastru, cerul sau 

Citeste mai mult aici !