luni, 21 noiembrie 2016

Plimbare prin Gent

de Dorina Danila
       Gent (Ghent), capitala provinciei East Flanders, este un oraș situat la 48 km nord-vest de Bruxelles. În timpul Evului Mediu, Gent era unul dintre cele mai bogate orașe de la nord de Munții Alpi, un important centru manufacturier, așa cum Brugges era un puternic centru comercial. După o parcurs lung, cu suișuri și coborâșuri, astăzi Gent este un oraș ocupat, plin de viață, un important port și centru industrial. Orașul îmbină atracțiile istorice cu realitățile vieții urbane contemporane.
      Am ajuns la Gent cu trenul și am început plimbarea de la gară (normal, nu?). Foarte repede ne-am întâlnit cu familia van Eyck, sub forma unui grup statuar, firește. Apoi ne-au ieșit în cale “cele trei turnuri din Gent”: turnul bisericii Sf. Nicolae, Belfry și turnul catedralei St. Bavo. Turnul bisericii Sf. Nicolae (biserica negustorilor, închinată patronului acestora) a fost primul care s-a înălțat spre cer. Biserica a fost construită în secolele XIII – XV, într-un amestec de stiluri, romanic și 
Afla mai multe cu un click aici !

duminică, 20 noiembrie 2016

Cu Alexandra Violin prin Sharm El Sheikh

   Va invit la un guest post cu adevarat special. Este scris de Alexandra (ex. Amadeus) si descrie experienta ei in Egipt, Sharm el Sheikh.  La cat de bine o face, o asteptam sa ne impartaseasca impresii si din alte locuri!
      Mi-am dorit ca schimbarea prefixului sa ma gaseasca intr-un loc exotic, relativ aproape de casa, asa ca am ales ca fasia dintre Marea Rosie si Muntele Sinai sa ma gazduiasca timp de o saptamana: Sharm El Sheikh. 
    Am cumparat excursia cu 2 saptamani inainte de plecare, in luna aprilie, pentru 600 de euro, all inclusive. Zborul a fost efectuat de Tarom, dureaza in jur  de 3 ore, viza o iei din aeroport, unde la iesire te asteapta reprezentantul agentiei, care te va duce cu un autocar la hotel.
      Am ales Noria Resort, un hotel resort de 4 stele (in exterior), interiorul camerei lasand de dorit – cel putin in privinta curateniei. Urmand sfatul cuivaproblema s-a rezolvat simplu, cu un tips de 2 dolari o data la 2 zile , atentia asta adaugand  curateniei si mici surprize in camera: diferite animale  sau chiar si oameni facuti din prosoapele hotelului, accesorizati cu obiecte personale de imbracaminte. Revenind la curatenie, nu e un capitol in care egiptenii exceleaza, la masa gasind de multe ori farfuriile presupus curate, cu resturi de mancare pe ele; aceeasi poveste aplicata si la  tacamuri. Daca esti pretentios si sensibil…nu e locul potrivit pentru tine. S-ar putea sa nu-ti placa nici cand indienii care sunt in trecere cate-o noapte prin hotel, fiind in pelerinaj, vor intra cu totii in piscina imbracati, lasandu-si 

sâmbătă, 19 noiembrie 2016

Nepal, o altă lume – Bhaktapur

de Marius Pop   
  Valea Kathmandu este considerata zona cu cea mai mare densitate de obiective din patrimoniul UNESCO – sapte astfel de situri se afla aici. Trei dintre ele sunt pietele centrale din fostele orase regale Kathmandu, Bhaktapur si Patan. Budismul si hinduismul s-au dezvoltat de-a lungul secolelor in Asia, ambele religii au prosperat si au produs o fuziune artistica si arhitecturala puternica incepand cu sec. 5, dar cu o adevarata explozie de maiestrie intre anii 1500 si 1800. Monumentele care se gasesc in aceste zone sunt reprezentative pentru uimitoarele traditii culturale Newari – populatia indigena care a trait din cele mai vechi timpuri in vale si care a creat toate minunatiile pe care turistii le admira chiar si in sec.  21. Templele – unele chiar pe mai multe niveluri – sunt in mare majoritate construite pe structuri de lemn, au diverse ornamente aurite iar ferestrele si usile au sculpturi decorative foarte elaborate, reflectand exceptionalul lor mestesug in a lucra caramida, piatra, lemnul si bronzul, care la vremea respectiva erau unele din cele mai dezvoltate din lume.
Credeti ca stiam toate astea inainte de a merge acolo? Nicidecum, le-am aflat acolo, am avut lectia de istorie chiar la fata locului. Asa ca, in ziua dedicata orasului Bhaktapur, dupa micul-dejun ne-am pornit catre el. De aceasta data nu am mai calatorit cu taxi, am ales varianta transportului local, citisem noi ca este o calatorie foarte exotica! Intr-adevar, asa a fost: autobuzele par ca se vor dezmembra la prima groapa: statii nu exista (sau nu le-am observat noi) ci se opreste oriunde este un 
Afla mai multe dand un click aici!

vineri, 18 noiembrie 2016

Lisabona – pas cu pas

de Alexandra Pop
     Multa, tot mai multa lume vorbeste despre Lisabona ca una dintre cele mai frumoase capitale europene. Adevarul este ca exista motive intemeiate pentru aceasta si… stiti cum e: de n-ar fi nu s-ar povesti… Dupa ce in primavara vizitasem regiunea de nord a Portugaliei (Porto, Guimaraes, Braga, Aveiro) care pur si simplu ne-a vrajit, ne-am planificat – mai mult sau mai putin serios – sa ajungem si in zona Lisabonei cat de repede. Si cand iti doresti ceva cu adevarat, universul face in asa fel incat acea dorinta sa devina realitate, vorba maestrului Coelho… In cazul nostru, universul a facut in asa fel incat am gasit o oferta de zbor de nerefuzat pentru sfarsit de septembrie, inceput de octombrie si… dusi am fost!
      Am optat pentru cazare in Sintra, destul de aproape de Lisabona, datorita ofertei aproape incredibile primite din partea Lawrence`s Hotel si, pe de alta parte datorita faptului ca Lisabona se anunta extrem de aglomerata din punct de vedere al cazarii datorita faptului ca taman in acea perioada sa organiza un maraton international. Recunosc ca un alt motiv a

joi, 17 noiembrie 2016

Dobrogea, Ţara Morilor de Vânt

de Cristian Cealera
      Nu vă gândiţi la eolienele care împânzesc astăzi Dobrogea noastră. Nu au nicio legătură cu subiectul poveştii noastre. Sau, de fapt, au una singură, vântul…
Acum mai bine de un secol, Dobrogea noastră era numită adesea şi Ţara Morilor de Vânt (astăzi denumirea te trimite automat la Olanda). Vă vine sau nu să credeţi, la începutul secolului XX existau de-a lungul provinciei istorice nu mai puţin de 742 de mori de vânt, dintre care 526 funcţionau în judeţul Tulcea şi 216 în judeţul Constanţa. Primele mori de vant dobrogene au fost atestate documentar încă din 1585. Erau mori de tot felul, rotunde (construcţii fixe) sau “căciulate”, clasice, cu pivot central, cu aripi de scândură cele mai multe, dar şi cu aripi de pânză, aşa cum astăzi se mai întâlnesc doar în Ţara Lalelelor.
Din toate aceste peste 700 de mori, astăzi, în Dobrogea nu mai găseşti niciuna…. Există totuşi două reproduceri, ce ne amintesc de acele vremuri: una – la intrarea în Microdelta din Constanţa iar cea de a doua, la intrarea în curtea mânăstirii tulcene Celic Dere. Morile veritabile de la 1900 au dispărut aproape în totalitate. Doar cinci dintre ele au supravieţuit timpului dar au fost mutate la Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu, unde pot fi astăzi admirate. Patru dintre ele sunt din judeţul Tulcea iar una din judeţul Constanţa. Ne îndreptăm atenţia asupra acesteia din urmă. Este singura moară de vânt cu
Gasesti mai multe cu un click aici !