Comillas - un punct de pornire perfect pentru a explora Tara Bascilor si nordul Spaniei

 

de Ioan Laslo

Mi-am facut un obicei din a promova o destinatie foarte putin cunoscuta in Romania, dar care constituie cea mai frumoasa parte a Spaniei. Este vorba de Tara Bascilor si nordul Spaniei. Pe acest site gasiti materiale numeroase despre Bilbao - modernul si reprezentativul oras al Byscaiei, San Sebastian - cea mai cunoscuta statiune de pe Costa Vasca, Oviedo - locul unde cultura este coborata in strada, Covadonga - destinatie operata in exclusivitate pentru turistii nostri de Christian Tour, Altamira - Capela Sixtina a Paleoliticului etc., etc... Toate va stau la dispozitie si aici, dand pur si simplu un click pe numele lor! Dar am omis pana acum sa va destainui locul special care este casa noastra pentru 7 nopti in aceasta excursie. Micuta si cocheta statiune Comillas, asezata pe Coasta Atlanticului (sau a Marii Cantabrice, cum mai e cunoscuta aceasta parte a lui) este ea insasi o destinatie de vis. 

Localnicii spun ca localitatea s-a format in jurul casei lui Lopez y Lopez (denumita Palatul Sobrellano si vizitabila azi!), un marchiz extrem de controversat, dar foarte iubit aici (nu intamplator i s-a dedicat o statuie in punctul de belvedere cel mai spectaculos al locului, de unde parca isi priveste creatia!). Multe dintre cladirile reprezentative din statiune (marea majoritate ridicate intr-un stil inconfundabil, specific acestei zone) i se datoreaza. Lor i s-au adaugat altele, asezate intr-un cadru natural care fac din Comillas o tentatie pentru cei care vin, fie pe mare cu micutele ambarcatiuni turistice care acosteaza in port, fie cu masina (localitatea este la doar 10 km de Autovia Cantabrica). Viziteaza neaparat Il Capricho - casa de vacanta proiectata de Antonio Gaudi, o adevarata capodopera arhitecturala aflata in afara Cataloniei, mananca la excelentele restaurante de aici (cel mai vechi poarta numele de Las Filipinas, deoarece era deservit de filipinezii adusi de marchiz odinioara), fac o baie de soare pe excelenta plaja amenajata inca de la mijlocul secolului al XIX-lea si, mai ales, se bucura de liniste si contactul cu niste localnici extraordinari (putin peste 2000 de suflete, majoritatea lucratori in - ati ghicit - turism!). Sunt 4 ani de cand am placerea de fi ghid de destinatie pe acest program si consider Comillas a doua mea casa. Asa ca ma simt obligat sa va ofer si alte amanunte in materialele viitoare! Si credeti-ma, va voi surprinde pentru ca am cu ce! Acum va ofer  un live facut intr-un punct din care se poate vedea micul port si zona plajei. Va puteti inscrie in aceasta excursie dand un click pe Tara Bascilor si nordul Spaniei ! Pe curand!

Altamira - Capela Sixtina a Preistoriei

 

de Marian Lisu

Sfâșietoarea poveste adevărată de acum ne va purta privirile și imaginația într-unul dintre cele mai importante locuri ale umanității, în Altamira, spre a admira ceea ce a fost supranumită „Capela Sixtină a Preistoriei”.

La vremea descoperirii splendorilor rupestre ce vin din Paleoliticul Superior (încă de acum 35.600 ani și care au continuat a fi creeate până acum vreo 15.000), proprietarul suferea o veritabilă dramă existențială.

În 1879, Marcelino Sanz de Sautuola e anunțat de fiica lui Maria că niște animale ciudate care „aleargă” haotic se găsesc pe pereții peșterii ce se căscase în apropierea locuinței de pe micul domeniu. Mai exact, în proximitatea pitorescului oraș medieval Santilana del Mar.

Răspândirea veștii privind descoperirile preistorice sunt însă vehement disputate tocmai de către cei care trebuiau să se aplece serios asupra studiului. Se va demonstra fiind cea mai veche formă de manifestare artistică. Perioadele de datare exacte plasează primele execuții puțin după apariția Homo sapiens, cel care începea să-și demonstreze discernământul și rațiunea – ruperea de linia Erectus și desprinderea de Neanderthalieni.

Trecut prematur spre veșnicie și având încredere până la final în adevărul cauzei sale, îi sunt recunoscute meritele abia post-mortem. Lumea științifică își va recunoaște greșala de a fi mai aproape de interesele ecleziastice decât de adevărul științific, diplomele și titlurile putând fi observate în muzeul dedicat amenajat lângă casă (chiar în imediata apropiere a peșterii).

Dar scenele celebre cu bizonii multicolori și celelate animale reprezentate în peșterile asociate, aflate de-a lungul coastei dinspre Santander și Bilbao, le vedem în marele muzeu în care sunt aduse dovezile elocvente și reproduse identic.

Redările umanoizilor din epoca de piatră reprezintă în cadru larg picturi ce au copiat forma peșterii, cu bizoni (zimbri) în galop, de parcă e un tablou în mișcare a modului în care indienii nativi își imaginau Paradisul (veșnicele câmpuri de vânătoare).

Uimirea întregii lumi se cristalizează abia când se demonstrează că arta de pe pereți are o vechime de mai mult de 10.000 de ani, cât se credea inițial de către descoperitor. Fiind aproape de patru ori mai veche, dogmaticii sau reacționarii se vor recunoaște învinși, recunoscând unanim că în peștera Altamira se găsește reprezentarea maximă a spiritului creator uman, cel de la începuturi. Atenția la detalii se poate observa facil – în zona de detaliu sunt contururi cu detalii, zonele interioare fiind umplute de culori nuanțate, spre a reproduce cât mai realist personajul vizat.

Nu vorbim aici doar de pictură pe stâncă, sunt locuri unde se găsesc gravuri sau altele cu desene.

Peșterile celelalte aduc în atenția publică animale care sunt și acum specifice zonei – cabaline și căprioare (bizonii dispărând de mult de pe Bătrânul Continent). Găsim pe stânci inclusiv amprentele mâinilor „artiștilor” – formate nu prin imprimarea palmelor cu culoare, ci prin suflarea peste acestea a pulberelor de oxizi.

Recunoașterea universală a manifestărilor artei paleolitice nu se rezumă doar la tradițiile culturale manifestate în negura vremurilor, ci și ca un moment semnificativ al istoriei umanității. Astfel, manifestările diferite, tematica vastă și diversitatea tehnicilor (stilurilor) demonstrează că nu era o manifestare locală, unitară, ci o expresie a unei comunități larg răspândite pe un areal ce cuprinde mare parte a zonei nordice din Peninsula Iberică.

Era o reprezentare a unei lumi înconjurătoare cu detalii elocvente – modul în care omul primordial percepe raportarea la Mama Natură, fără idoli sau zei, fără ierarhii și diviziuni sociale, fără răutăți și învrăjbiri, ci doar realitățile din proximitate.

Santillana del Mar - un pueblo de poveste

de Ioan Laslo

Spania este plina de surprize mai ales in zonele sale rurale. Nici Santillana del Mar nu face exceptie, cei mai multi dintre turistii pe care i-am condus aici considerand zona sa istorica incantatoare. Din acest sezon, vizita din programul Tara Bascilor si nordul Spaniei este inscrisa ca un optional gratuit, astfel ca toti turistii sa poata vedea aceasta bijuterie medievala. Un click pe numele programului va ajuta sa va inscrieti!

Orasul este plin de cladiri care dateaza din secolele XIV-XVIII si care au apartinut odinioara unor familii nobiliare (numeroasele blazoane de la intrare dovedesc acest lucru). Astazi, ele sunt folosite ca magazine cu produse locale excelente, restaurante, spatii de cazare, mici muzee etc. Localnicii (putin peste 4000!) s-au mutat in afara centrului istoric si traiesc marea lor majoritate din turism.

Centrul istoric este pietruit si exclusiv pietonal, fiind grupat in jurul a doua strazi care se unesc pentru a duce la cel mai important obiectiv turistic din pueblo (si din intreaga Cantabrie), La Colegiata, o biserica romanica ale carei inceputuri dateaza din secolul al IX-lea si pe care va recomand cu insistenta sa o vizitati si pe interior. Pe parcurs intalnim Palatul Valdivieso (astăzi a fost transformat în hotel. Acesta datează din secolul al XVIII-lea și îl puteți găsi la sfârșitul străzii Calle del Cantón), Palatul Velarde (cunoscut si sub numele de „Palatul arenelor”. Construcția sa a început în secolul al XV-lea, cu influente gotice, dar și renascentiste), Casa Hombronilor (construită între secolele XV și XVII), Casa Arhiducesei (chiar în stânga La Colegiatei, datează de la sfârșitul secolului al XVII-lea), Palatul Barreda (denumit si Parador National de Gil Blas, deoarece aici se desfasoara ispravile picanteresti ale burlescului personaj din opera lui Alain-René Lesage), Casas de los Quevedo (de fapt doua case unite, datand din secolul al XVII-lea), Casa Leonor de la Vega (datează de la sfârșitul secolului al XV-lea. Se spune că aici a locuit Leonor, mama primului marchiz de Santillana) si multe altele pe care va las sa le descoperiti intr-o plimbare lejera, la fata locului. Adaugati la tentatii un mic Muzeu al Torturii (scoate in evidenta tehnicile Inchizitiei), un Muzeu al Traditiilor Cantabreze (sunt fascinante mastile ritualice de aici!), Casa Memoriala Jesus Otero (unul dintre cei mai apreciati sculptori cantabrezi), numeroasele mici magazine care atrag mai ales doritorii de produse hand-made, sau de produse traditionale cantabreze si va puteti face o impresie despre acest sat turistic splendid. Iar, daca sunt prea sarace cuvintele, va invit sa vizionati urmatoarele doua filmulete, cu informatii care sper sa fie relevante

Los Raqueros atrag prin povestea lor turistii in Santander

de Ioan Laslo

Povestile urbane fac intotdeauna deliciul turistilor. Poti merge in diferite locuri ale lumii si trece indiferent, savurandu-ti mancarea, sau le poti da atentia cuvenita. E drept ca trebuie sa  existe cineva care sa ti le spuna. Intr-una din peregrinarile mele prin Santander (aflat la doar vreo 35 de kilometri de Comillas, locul cazarii noastre pe programul Tara Bascilor si nordul Spaniei), am avut ocazia sa stau de vorba cu un localnic in zona cheiurilor portuare si acesta mi-a atras atentia asupra unui grup statuar realizat de Juan Recoba Calderon, denumit Los Raqueros. Este format din patru figurine de bronz în mărime naturală, reprezentand micuții curajoși. Sunt situate lângă port, între Debarcader și Clubul Nautic. Unul stă în picioare, privind spre mare, alți doi stau sezand și al patrulea sare în mare. În plus, lângă ei, se află sau placă de bronz care explica motivele amplasarii acolo, in 1999. Am aflat de la localnic de orfanii care bantuiau in zona cheiului in secolele XIX - XX si se aruncau in apa pentru a aduna monedele aruncate de cei care acostau cu vasele in zona portuara a orasului. Domnul, ajuns la varsta senectutii, imi spunea ca erau ceva ce facea parte din viata fireasca a orasului pe atunci si ca au disparut "odata cu sosirea primei locomotive in Santander". Azi, termenul de "raqueros" este folosit de localnici pentru tot ce este "murdar, mizerabil, lipsit de calitate" (chiar si despre un vin prost se vorbeste cu acest apelativ). Inainte ca localnicul sa isi continue plimbarea zilnica, mi-a mai soptit, cu o reala emotie in glas, "știi, cândva, demult, și eu am fost un umil raqueros!" 

Putem vedea impreuna Santander, daca va inscrieti pe programul Tara Bascilor si nordul Spaniei , disponibil cand dati un click pe numele sau!

Bucataria traditionala din nordul Spaniei

de Livia Manzatu

Nordul Spaniei se mandreste cu o bogata istorie si cultura, peisaje spectaculoase, orase elegante si civilizate, precum si cu o delicioasa bucatarie traditionala. Aici, mai mult decat in oricare colt al Spaniei, veti trai o experienta gastronomica de neuitat, fie ca veti merge in renumitele “bodegas”, fie ca veti alege sa degustati preparate rafinate intr-unul din numeroasele restaurante cu stele Michelin (restaurantele din San Sebastian poarta mai multe stele Michelin decat Parisul, dar e drept ca pentru ele aveti nevoie de o rezervare prealabila, iar preturile sunt pe masura!). Oricare ar fi optiunea dumneavoastra, papilele gustative va vor multumi. De la basci, atat de renumiti pentru bucataria fina, la Asturia cu abundenta sa de peste, fructe de mare si legume, bucataria din nordul Spaniei se situeaza printre cele mai variate din Europa.

In programul “Tara Bascilor si nordul Spaniei” veti avea prilejul sa gustati unele dintre cele mai renumite preparate specifice celor trei provincii: Tara Bascilor, Asturia si Cantabria.

In Tara Bascilor vestitele gustari de tip tapas se numesc „pintxos”. Ele nu sunt un preparat in sine, ci constau in mai multe portii de mancare mici, ca niste aperitive. Preparatele pot fi reci (jamón serrano, queso manchego, masline etc.) sau calde (tortilla española, chiftelute etc). Sunt servite pe o felie mica de paine, cu o varietate de topping-uri, printre care: file de ansoa, somon, carnați, branză, omleta tortilla sau sunca. Multe sunt prinse cu o scobitoare si uneori sunt gandite sa fie inghitite dintr-o singura imbucatura. Prezentarea lor iti face mereu cu ochiul!

Nimic nu este mai „spaniol” decat celebrul jamón. Spre deosebire de prosciutto-ul italienesc, jamón-ul este o sunca de un rosu aprins. A devenit o adevarata arta taierea acestei sunci, iar cei care o fac sunt considerati adevarati artisti, deoarece doar cu multa experienta se poate obtine felia de jamón de grosime ideala, aproape transparenta. Jamón ibérico este cel mai bun tip de jamon, fiind un preparat uscat, pregatit din carnea porcilor negri iberici, special crescuti si hraniti cu ghinda pentru a da carnii o aroma distincta de nuci. Picioarele posterioare sunt sarate si uscate la aer timp de cel putin 36 de luni. Jamón ibérico este din acest motiv destul de piperat la pret. Este servit in felii foarte subtiri. Jamón ibérico este mai comun in zonele de munte, unde localnicii obisnuiesc sa sareze carnea si sa o lase la uscat. Merge de minune acompaniat de un pahar de vin rosu sec Rioja. Jamón serrano este mai ieftin decat jamón ibérico, dar gustul nu poate fi comparat. Ambele tipuri de jamón au arome aparte, pe care merita sa le incercati. Cu certitudine veti deveni fan-ul unuia dintre ele.

Tortilla de patatas – o mancare tipic spaniola, un fel de omleta preparata din cartofi si ceapa. Este servita de multe ori pe post de tapas. Exista si variante in care se foloseste jamon, fructe de mare sau alte ingrediente care o fac si ma gustoasa. De obicei, localnicii cer un pincho de tortilla, adica o felie. In cantabria exista si cele mai bune anchoa, numai bune pentru o gustarica. Ele sunt anchoas de santoña, care alaturi de un sidra de buna calitate poate fi degustata mai peste tot. Chorizo sunt carnati de porc, cu multa boia iute, preparati in intestinele naturale ale porcului. Se folosesc cu succes in fabada asturiana. Cum tot acolo intalnim si morcilla (aduce putin cu sangeretele nostru). Branzeturile locale sunt si ele delicioase si inregistrate ca produse de marca.

Fara discutie ca, in Asturia fabada este la mare pret. Ingredientul principal este fabas, un tip de fasole alba, care este gatita la foc mic cu costita de porc, chorizo si morcilla asturiana. Astfel se obtine o tocana consistenta. Este servita ca prim fel si are variante putin diferite in celelalte provincii nordice. De exemplu, pote are adaugat si cartof, precum si o serie de verdeturi locale, extrem de gustoase, in vreme ce in Cantabria, am gasit o alta varianta aparuta in meniuri sub numele simplu de cocina montaña. Oricare dintre variante este unprim fel de mancare extrem de consistent si de gustos. Tot la primul fel pot fi servite rabas de calamar (rondele) sau alte fructe de mare, de obicei prajite. Pentru cei care doresc ceva mai usor, ensalata rusa, sau spaghetele bolognese, desi specifice altor bucatarii, sunt des intalnite pe meniuri la primo.

La secundo, este neaparat sa faceti cunostiinta cu pestele si fructele de mare locale. Proaspete (de cele mai multe ori pescuite chiar in noaptea anterioara!) si gatite dupa retete locale vechi, ele constituie o adevarata experienta culinara de calitate. Lubina, merluza, sau pestele-spada sunt doar cateva dintre variante, iar langustele, homarii, scoicile si crevetii pot aparea pe orice platou cu fructe de mare. Desigur orezul este garnitura principala (pregatit in diverse feluri si cu numeroase condimente), dar daca nu esti mare fan poti adauga garnitura de cartofi sau legume diverse. Paella con mariscos nu lipseste nici aici, dar este important sa fiti cel putin doua persoane pentru a comanda. Daca totusi nu agreati produsele oferite de apa marii, gasiti excelent pregatit tot ce tine de carnea de vita sau de porc. Entrecot de ternera trebuie comandat in sange, medio sau bine prajit (in functie de gustul dumneavoastra), dar eu am preferat mereu al horno (la cuptor), cu sos de piper verde. Desigur exista si varianta carnii de porc. Localnicii adora chuleta de cerdo (cotletul de porc), cu diverse garnituri, dar exista si numeroase tocanite care va stau la dispozitie. De asemenea, va recomand cachopo (un fel de biftec, cu garnitura de cartofi la cuptor si ardei).

Nu se poate termina masa fara un postres (ceva dulce). Churros cn chocolata (gogosi fierbinti si delicioase, presarate cu scortisoara si zahar si insotite de un sos de ciocolata, sunt perfecte alaturi de o cafea aburinda ori de un ceai sau, de ce nu, de a fi savurate direct pe strada. Flan de casero se prepara din galbenusuri de ou, lapte, zahar, faina de porumb, lamaie, portocala si scortisoara. Peste crema se presara o cantitate generoasa de zahar, care apoi se flambeaza, astfel incat sa se obtina un strat subtire si dur.  Arroz con leche este o budinca simpla de orez facuta din laptele bogat si cremos provenit de la vacutele din Asturia si Cantabria. Laptele care nu este îmbuteliat este folosit în schimb pentru a produce unele dintre cele mai bune branzeturi din Spania. Laptele de vaca, oaie si capra este folosit pentru a face o branza cremoasa, moale, care este invelita in frunze de castan si depozitata in pesteri. De altfel tarta de quesso este un alt dulce care foloseste branza locala. 

Vinurile din zona sunt fabuloase. Fie ca vorbim despre vinurile cantabreze, usoare si mai ales albe, fie de cele din regiunea apropiata Rioja, provincie aflata tot in nordul Spaniei, celebra pentru cele peste 65.000 de hectare de vita-de-vie raspandite in cele 3 zone ale provinciei: Rioja Alta, Rioja Alavesa si Rioja Oriental. Productia de struguri a celor peste 16.000 de podgorii este impartita in cele peste 650 de crame, productia anuala fiind de peste 3 milioane de hectolitri. Fiecare terroir imprima o personalitate distincta vinurilor, situand Rioja la loc de cinste in preferintele iubitorilor acestei bauturi. In gama de vinuri predomina soiul Tempranillo, dar sunt apreciate deopotriva si cupajele din Tempranillo alaturi de struguri din soiurile Garnache, Graciano si Mazuelo. La cea mai mare cautare (si) aici. Marques de Murietta, Marques de Caceres, Faustino VII, Campo de Viejo, Beronia, Baron de Ley si numeroase altele sunt o garantie a calitatii. Ele pot fi servite fie invarianta crianza (mai noi), fie reserva (vin invechit) sau gran reserva (ceva mai scumpe, dar exceptionale!). 

Dar bautura traditionala in Asturia, imprumitata si de Cantabria si servita si in Tara Bascilor este sidra (cidrul de mere, o bautura tulbure, usor acra, cu un miros specific, produs dupa retete traditionale). Este imbuteliata in sticle inchise la culoare, iar barmanul face un adevarat spectacol din servirea ei: tinand sticla cu o mana deasupra capului, el toarna in paharul care este tinut cat mai jos, pentru a-l aera. Exista, desigur si localuri specifice numite sidrerii, unde se consuma aceasta bautura.

Delicii traditionale asturiene si cantabreze

de Livia Manzatu

Daca planuiesti o calatorie intr-una dintre cele mai frumoase regiuni ale Spaniei, iti recomand cu mana pe inima “Tara Bascilor si nordul Spaniei”, un program unic si extrem de bine gandit, marca Christian Tour. Te poti inscrie dand un click pe numele Agentiei de mai sus! Ajuns acolo, vei avea ocazia sa descoperi cele trei provincii din nordul Spaniei: Tara Bascilor, Asturia si Cantabria. Vei admira peisajele de o frumusete incantatoare, verdele care este mereu prezent (din acest motiv aceasta zona se mai numeste si Costa Verde), tarmurile care sunt scaldate de apele oceanului, golfulete idilice, vei face cunostinta cu o zona extrem de civilizata, eleganta, incarcata de istorie, multa cultura, arhitectura traditionala dar si moderna, si, nu in ultimul rand, cu o gastronomie locala delicioasa.

Acum, ca ti-am starnit interesul, te invit sa descoperi o multime de articole despre aceasta destinatie. Orase ca Bilbao, Gijon, Oviedo, San Sebastian-Donostia, Santander, localitati micute (“pueblo”) precum Santillana del Mar, San Vicente de la Barquera sau Comillas (gazda noastra pentru sapte nopti), iti vor oferi tot atatea motive sa descoperi o alta imagine a Spaniei.

Si pentru ca orice turist care ajunge intr-o astfel de zona este tentat sa guste din bunatatile locale, te invit in cele ce urmeaza sa ma insotesti intr-o calatorie gastronomica. Ti-am starnit interesul?

Principatul Asturiei, cu resedinta la Oviedo, te va intampina cu o coasta de tarm larga, ceea ce este un privilegiu pentru gastronomia pe baza de peste. De asemenea, peisajele muntoase cu pasuni verzi creaza cadrul natural propice cresterii vitelor. Livezile intinse de meri, insumand aproape jumatate din soiurile de mere existente in lume, sunt mandria asturienilor in prepararea celebrului sidra (cidru), bautura traditionala a acestora. In pietonalul prin Oviedo vei avea ocazia sa intri in cea mai veche piata din oras: Mercado de Fontan. Extrem de curata, moderna, te va intampina cu o abundenta de produse traditionale de cea mai buna calitate: diverse varietati de peste oceanic, fabada (din care se prepara celebra Fabada asturiana: o iahnie de fasole gatita dupa o reteta pastrata de secole), branzeturi locale (proaspete sau maturate), jamon (serrano sau iberico), chorizo (carnati cu boia), morcilla asturiana (un fel de sangerete), sidra (cidru)… Iar in excursia de la Covadonga, menita sa ne dezvaluie partea cea mai frumoasa a Asturiei, cea rurala, un restaurant local ne va face cunostiinta cu cateva dintre ele. Si va asigur ca Lena este o bucatareasa exceptionala!

Cantabria te va impresiona prin contrastele sale: vai verzi, varfuri inalte si ape albastre. Datorita acestei pozitii geografice favorabile, si bunatatile traditionale sunt variate, gustoase si, mai ales, “curate”. Te vei indragosti de gustul de chorizo din carne de mistret sau de cerb, de variate tipuri de salchicon (carnati), dar si de fileul de ansoa de Santonia, sau de ceea ce localnicii numesc mandri bonito del norte. Branzeturile locale sunt si ele la mare cautare, la fel si traditionalul Orujo (un lichior natural din zeci de variante posibile). Toate aceste bunatati le vei putea gusta si cumpara din Santander de la un magazin dedicat produselor traditionale, aflat pe traseul pietonal. 

Si fiindca aceste delicii traditionale trebuie acompaniate de un vin bun, recomand vinurile rosii, seci de Rioja – provincie aflata in apropiere, celebra pentru cele peste 65.000 de hectare de vita-de-vie raspandite in cele 3 zone ale provinciei: Rioja Alta, Rioja Alavesa si Rioja Oriental. Productia de struguri a celor peste 16.000 de podgorii este impartita in cele peste 650 de crame, productia anuala fiind de peste 3 milioane de hectolitri (recolta 2016/2017). Fiecare terroir imprima o personalitate distincta vinurilor, situand Rioja la loc de cinste in preferintele iubitorilor acestei bauturi. In gama de vinuri predomina soiul Tempranillo, dar sunt apreciate deopotriva si cupajele din Tempranillo alaturi de struguri din soiurile Garnache, Graciano si Mazuelo. In functie de invechirea in baricuri de stejar, gasim trei clasificari: Crianza, Reserva si Gran Reserva. V-o recomand pe ultima, desigur!

Picturile rupestre paleolitice de la Altamira

 

de Livia Manzatu

“Tara Bascilor si nordul Spaniei”… o destinatie de vis oferita de catre cea mai prestigioasa agentie de turism din Romania: Christian Tour. Dati un click pe numele firmei pentru inscrieri! Orase elegante, pline de culoare, care respira bun gust (Bilbao, Burgos, Oviedo, Santander), panorame surprinzatoare asupra golfurilor la Oceanul Atlantic (San Sebastian-Donostia), pagini de istorie ale trecutului glorios al Spaniei (Covadonga), mici asezari rurale care dau un farmec aparte prin arhitectura (Santillana del Mar), dar si cocheta statiune Comillas – care ne-a fost gazda timp de 7 nopti…toate acestea le-am putut vedea si admira in acest program turistic.

In ultima zi a sederii noastre, inainte de a ne indrepta spre aeroportul din Santander pentru a lua pe inserat avionul cu destinatia “acasa”, am primit o surpriza din partea ghidului nostru, aceea de a vizita Muzeul Altamira, cel care adaposteste si o replica a celebrei grote din apropiere, renumita pentru picturile rupestre care dateaza din  Paleolitic.

Intrata in Patrimoniul Mondial UNESCO in anul 1985, Pestera Altamira este inchisa publicului din cauza problemelor de conservare. Intrarea in grota s-a surpat si a acoperit-o, creand un microclimat propice conservarii picturilor. Dar cand a fost descoperita in 1868 si a fost pusa in circuitul cultural, din cauza aerului care a intrat in interior si a numarului tot mai mare de vizitatori, s-au produs modificari de umiditate si temperatura, fiind decisa inchiderea acesteia. Chiar daca pestera originala este inchisa, studiile arheologice si expertii au facut posibila crearea unei replici a grotei care poate fi vizitata, precum si a Muzeului Altamira care adaposteste o colectie permanenta de obiecte din Altamira si din alte pesteri din imprejurimi. Aceasta reproducere exacta, realizata la scara larga, reconstruieste Altamira asa cum era intre anii 18.000 si 13.000 i.Hr, cand a fost locuita de grupuri de vanatori. Ramasitele vietii de zi cu zi a locuitorilor pesterii se regasesc in zona salii care abunda in colectii mari de fauna, scoici, carbuni si ustensile realizate din piatra. Am ramas fascinati de acoperisul viu colorat cu bizoni, cai, capre si simboluri pictate; in multe cazuri au fost exploatate cu maiestrie contururile naturale ale suprafetelor de roca pentru a adauga lucrarilor o imagine tridimensionala. Celebra este pictura de pe tavanul ce masoara 18 x 9 metri care ne infatiseaza o turma de bizoni in marime naturala.

Capriciul lui Gaudi, la Comillas

de Ioan Laslo

M-am asezat alaturi de Antonio Gaudi pentru a privi impreuna Il Capricho. Experienta a fost uluitoare. Pentru ca am incercat sa inteleg viziunea pe care a avut-o arhitectul lui Dumnezeu, asa cum il numesc unii.

Cladirea a fost proiectata la comanda client bogat, Máximo Díaz de Quijano si construita intre 1883-1885, fiind insa terminata dupa moartea proprietarului si devenind astfel resedinta de vara pentru numerosi oameni potenti economic si politic. Ea aparține perioadei orientaliste, de inceput a arhitectului. El Capricho ne permite să vedem toate fundamentale pe care se bazează Modernismul, care a anticipat ArtNouveaul european. Intrata în paragină după Războiul Civil Spaniol, în ciuda faptului că a fost declarata Monument Național în 1969, cladirea a fost vanduta de ultimul descendent al familiei López-Díaz de Quijano. A fost restaurată și transformată într-un restaurant în 1988. În cele din urmă , în 2009, clădirea a devenit muzeu si astazi poate fi vizitata si de turistii de pe programul Tara Bascilor si nordul Spaniei.

El Capricho este o lucrare în care Gaudí a propus la Comillas ceea ce pentru el era casa ideală. Răspunde unui studiu perfect al spațiilor, al utilizărilor, al climatului, fiind integrat în mediul său, dar și în gusturile și nevoile proprietarului. In 2010, incinta s-a redeschis ca muzeu, urmărindu-se să atingă două obiective: pe de o parte, să se realizeze o mai bună conservare a clădirii în sine, respectând pe câte posibil planul sau original și, pe de altă parte, să permită vizitatorilor să descopere într-un mod mai profund geniul care ascunde această construcție. Ideal este sa urmariti cu atentie pe monitoarele de la parterul vilei prezentarea vilei. Ea atrage atentia asupra unor amanunte care este posibil sa va scape altfel. Nu dureaza mult, dar mie mi se pare esentiala pentru o mai buna aprofundare a obiectivului. Dar El Capricho nu este doar un monument care poate fi vizitat pe tot parcursul anului, ci și o echipă umană care lucrează în fiecare zi pentru a investiga, a proteja și a face cunoscuta această mostră unică a geniului lui Gaudi. Profesionalismul muzeografilor spanioli  e prezent si de aceasta data...

San Vicente de la Barquera - vechiul sat de pescari devenit o statiune superba

de Ioan Laslo

Cantabria, provincia spaniola cu iesire la Atlantic din nordul Spaniei abunda de locuri cu peisaje superbe. Aparata de caldura torida de briza Oceanului si brazdata de rauri scurte, izvorate din Cordilierii Cantabrici si care se varsa prin superbe estuare, zona este printre favoritele spaniolilor in a-si petrece concediile. Tot intr-un astfel de estuar se afla si San Vicente de la Barquera, statiune pe care o vizitam impreuna cu turistii Christian Tour, intr-o excursie optionala pe programul Tara Bascilor si nordul Spaniei.

Statiunea de azi a fost la baza un sat de pescari, pe care unii istorici chiar il identifica cu vechiul Encia din vremea romana. Portus Vereasueca se afla aici si este cert ca localitatea isi are denumirea de la un cunoscut martir aragonez de la inceputul secolului al XIII-lea. Originea sa este dovedita si azi de faptul ca pescuitul este, dupa turism, a doua ocupatie a localnicilor (in port exista mereu tiruri care sunt incarcate cu peste si ajung in diverse locuri din Spania), dar si de procesiunile din a doua duminica de dupa Pastele catolic (La Folia) si cea din 16 iulie (Procesiunea lui Carmen).

Plajele sale, Fuentes, Primera de San Vicente, El Rosal, El Tostadero, Merón și Gerra sunt de foarte buna calitate, iar in estuar gasim mereu barci colorate care fac delciul vizual al zonei. Biserica Santa Maria de los Angeles, construita in stil gotic in secolele XIII-XIV este situata in partea cea mai inalta a orasului, pe un pinten stancos si ofera o panorama spledida. In interiorul sau se afla si cripta familiei Marelui Inchizitor Corro (casa acestui localnic este azi sediul Primariei). Castel del Rey poate fi azi vizitat. Dateaza din secolul al XIV-lea (din vremea lui Alfonso I) si are o forma neregulata care urmareste relieful zonei. Este aproape un dreptunghi cu laturile de 55 pe 20m si facea parte din sistemul defensiv al orasului. In interior se afla o reusita expozitie de modele de nave medievale. De altfel resturi din zidul vechii fortificatii care inconjura orasul vechi se pastreaza si azi. De asemenea sunt vizibile si ruinele vechii manastiri franciscane. Interesante sunt si cele doua poduri: Puente Maza, cu 28 de arcuri dateaza din secolul al XVI-lea, in vreme ce Puente Parral a fost construit in secolul al XVIII-lea.

Excelenta bucatarie locala bazata pe peste si crustacee poate fi de asemenea o tentatie. Numeroase restaurante si terase domina zona portului si sunt recomandate turistilor. De altfel, noi am ajuns chiar pe la ora mesei sine-am bucurat din plin de bunatatile de aici.

Palatul Sobrellano - bijuteria neogotica din Comillas

de Ioan Laslo

Amplasat într-unul dintre cele mai frumoase orașe de coastă din Cantabria pentru moștenirea sa arhitecturală fabuloasă,  Palatul  Sobrellano este una dintre cele mai mari tentatii turistice ale statiunii Comillas. Ambele  sunt proiectate de Joan Martorell la comanda Marchizului de Comillas,  Antonio Lopez y Lopez. Palatul și Capela-Panteon sunt concepute astăzi ca o bijuterie arhitecturală autentică, in stil neogotic.

Don Antonio Lopez del Piélago y López de Lamadrid, primul Marchiz de Comillas, s-a născut într-o familie umilă din această localitate. A rămas orfan până la o vârstă fragedă și s-a remarcat prin îmbogățirea sa rapidă, în ciuda începuturilor vietii sale. În 1853, la 36 de ani, se întoarce din Cuba cu o avere notabilă si iși înființează o companie în Barcelona. În 1881, la deplină maturitate, el era proprietarul marelui expeditor spaniol denumit Compania Transatlantică. A creat apoi Hispanic American Colonial, înființând Tobacco General Company of Philippines Island, Company of Mercantile Credit și deținea un procent mare din Railroad Company of the North din Spania.

Palatul a fost realizat dupa Capela-Panteon și a fost proiectat ca reședință de vară a marchizului ​​și a familiei regale, lucrările fiind initiate în 1882. În prezent, vizita la Palat este ghidată și permite accesul in sala de biliard, sala de mese, sala tronului, biblioteca și muzeul ce contine obiecte si mobilier din perioada urmasilor marchizului. Toate camerele vizitabile se afla la primul etaj. Se evidențiază materialele nobile folosite pentru construcția sa (stejar, abanos sau ușile din nuc). Scările maiestuoase ale foaierului au iluminare dublă (de la ferestrele policrome, dar si de la superbele candelabre). Impresioneaza și coșurile de fum care au fost proiectate de Cristobal Cascante. Dar, fără îndoială, cea mai decorată cameră este salonul central sau al tronului. Trebuie subliniate lambriurile lui și pereții, împodobiți cu pâine aurie. Ferestrele acestei încăperi au fost realizate în atelierele lui Eudald Amigó și sunt de o mare frumusețe și culoare. Picturile murale au fost realizate de Llorens i Masdeu și au povestit cele mai semnificative evenimente ale marchizatului. Patru teme au fost alese: inaugurarea Seminarului de la Comillas în 1887, binecuvântarea Capelei-Panteon în 1881, marea Revista Navală oferită în Portul de la Comillas în timpul vizitei regale din 1881 (unde apar portretele familiei I Marquees cu Familia Regală Spaniolă) și încărcarea voluntarilor catalani în portul Barcelona, ​​în 24 martie 1869, în  vasul cu aburi „España”, cedat de Compania A. Lopez ca sprijin  in razboiul impotriva Cubei. In Palat au fost filmate scene din filme precum: Reşedinţa (Spania, 1969), Vera, o poveste crudă (Spania, 1973), Sexykiller (Spania, 2008), Moștenirea Valdemar (Spania, 2009), Exodul creierelor 2 (Spania, 2011), precum si celebrul Altamira (Spania, 2016) cu Antonio Banderas.

De mentionat ca a fost prima clădire din Spania care a folosit lumină electrică! Scopul a fost sa deserveascca vizitei lui Alfonso al XII-lea, dar instalatia nu a fost terminata la timp, astfel ca regele Spaniei a fost gazduit in Casa Ocejo, aflata la mica distanta.

Lângă palat se află o frumoasă capelă-panteon de stil gotic englez și central european , cu mobilier de Gaudí și sculpturi moderniste de Joan Roig , Josep Llimona , Venancio Vallmitjana și Agapito Vallmitjana. Clădirea este împărțită în două etaje, panteonul în partea de jos și capela în partea de sus. Ea prezintă, la exterior, elemente asemănătoare celor folosite în clădirea principală, precum arcadele semicirculare și elemente ornamentale precum garguiele. Capela are o singură navă și este închisă de o galerie ajurata, cu plan poligonal, care desparte prezbiteriul de deambulator. Naosul este lărgit cu două abside laterale, formând un fals transept. Are un scaun, două prie-dieu și mai multe bănci proiectate de Antonio Gaudí, cel supranumit arhitectul lui Dumnezeu.

Foarte aproape se afla si Il Capricho, superba vila de vacanta proiectata de  acelasi celebru arhitect catalan Antonio Gaudi. 

Splendidele edificii pot fi vizitate de turistii Christian Tour, deoarece cazarea pe programul Tara Bascilor si nordul Spaniei este la Hotel Mar din Comillas. Va puteti inscrie, dand un click pe numele programului. Va astept cu drag!