Balcic - sufletul Reginei Maria

de Ioan Laslo

   Litoralul bulgaresc este deja de multa vreme o atractie pentru romani. Aflat extrem de aproape de noi, el constituie o tentatie, mai ales daca ai norocul sa rezervi un sejur intr-un hotel de calitate. De la ultramultumiti pana la dezamagiti profund, turistii romani care calca pe la Albena, Nisipurile de Aur, sau Sf. Constantin si Elena, isi rup uneori cateva ore de plaja pentru a vizita castelul construit pentru Regina Maria la Balcik. Balikchik vine din cumana si insemna "oras mic", apelativ care se potriveste perfect localitatii. Iar castelul de vacanta al reginei, unde se spune ca ea se simtea cel mai bine pe vremea cand Cadrilaterul era in granitele Romaniei, poate fi si el denumit cu acet apelativ. Iar, daca obisnuiti cu Pelesul (cu totul altceva!), cladirea nu o sa va impresioneze in mod deosebit, atunci gradinile o vor face in mod sigur! Colectia de cactusi de aici este impresionanta.

        "Cuibul Linistit" al reginei (careia e clar ca i-a ramas sufletul acolo, desi inima i-a fost readusa in tara) este pazit de un minaret care ii confera eleganta. Interiorul insa este extrem, de modest, cu peretii varuiti in alb. In interior s-au pastrat obiecte originale din perioada interbelica (dulapuri frumos sculptate, scaune, oglinzi,un superb semineu si baia de marmura). Afara insa, privirea este incantata: avem de a face cu o gradina botanica, cu numeroase plante exotice, un adevarat unicat! Nu trebuie sa ratati serele! Cu o harta luata de la intrare o sa puteti zabovi ore intregi aici, daca timpul va permite! Intrarea pe domeniul Balcik costa 10 leva (aprox. 5 euro).

O plimbare prin Balcic

 de Elena Trifan

Într-una din zile facem o plimbare de la Castelul Reginei Maria înspre oraşul Balcic. În stânga se află stânca albă, protectoare, un fel de Olimp al Balcicului, pe care zeul cerului convieţuieşte cu cel al apelor, al pădurii şi al pietrei. În dreapta, liziere de copaci verzi, în care esenţe de foioase convieţuiesc cu cele de conifere, pe deausupra lor sau printre ei se zăreşte marea. Aerul este umed, proaspăt, cu miros vegetal. În spatele şi deasupra stâncilor pe cer se profilează un spectacol diafan. Pământ şi cer par a se completa şi sincroniza prin culoare şi măreţie. În spatele nostru, la celălalt capăt al stâncilor nori negri acoperă cerul. Stânca devine element de legătură între două lumi, una a luminii, a soarelui, a diafanului, cealaltă a întunericului, a furtunii. Privind în stânga ochiul este scăldat de imaginea luminoasă a stâncii şi a cerului, privind în urmă este înspăimântat de imaginea întunecoasă a acestuia. Eşti cuprins de două porniri diferite, să stai locului pentru a privi extaziat sau să te grăbeşti pentru a nu fi prins de ploaie şi furtună.

Ne continuăm drumul spre centrul oraşului, în pas normal. Un spectacol cromatic inedit ni se dezăluie pe cer, pe stânci şi pe mare. Marea este foarte liniştită, de culoare albastră cu nuanţe de verde sau roşietice. Deasupra noastră cerul este bleu senin, acoperit spre orizont de nori albi. Valurile au strălucirea cioburilor de oglinzi. Orizontul pare difuz, contopindu-se în alburiul norilor. Dealul din spate, împădurit îşi pierde conturul. Pe marea strălucitoare şi pe cer se reflectă chipul de un verde întunecat al dealului a cărui culoare albă de la poale nu se mai distinge. Dealul îşi pierde identitatea, pare doar o proiecţie de un verde întunecat pe luciul apei şi pe cerul înnorat. Deşi cerul este înnorat, stâncile strălucesc diamantin în lumina soarelui. Trei straturi de culoare pare a fi creat Dumnezeu în natură: verdele copacilor, albul stâncilor, plumburiul cerului. Când soarele se ascunde între nori, dealurile din depărtare încep să-şi arate contururile şi stâncile îşi pierd din strălucire, dar albul lor contrastează şi mai mult cu plumburiul cerului. În mare suprafeţe strălucitoare alternează cu suprafeţe întunecate precum cerul de deasupra. Marea este liniştită şi glasul nu i se mai aude.

O plimbare pe străzile oraşului te ajută să îi cunoşti aspectul preponderent tradiţional din care nu lipsesc însă elementele moderne. Plimbându-te pe străzile lui poţi respira aerul curat, blând şi binefăcător în care adie uşor briza mării cu vaporii ei săraţi, amestecaţi cu ozonul copacilor. Te poţi odihni sub copacii verzi de vârste şi specii diferite care cresc din abundenţă, poţi privi stâncile albe sau frânturi de mare care se zăresc printre copaci si printre clădiri, gardurile tradiţionale din piatră, casele vechi sau moderne divers colorate, plăcute şi elegante. Poţi vizita biserici, moschei, muzee, admira statui. Specificul local este sporit de câte o cişmea turcească de care dai din loc în loc.

Capela Stella Maris de la Balcic

 

de Elena Trifan

„Stella Maris” (Steaua Mării) este denumirea dată de regina Maria Capelei dedicate Sfintei Maria, protectoarea marinarilor şi a acestui spaţiu mirific. În partea stângă înainte de capelă se află o cişmea din care curge apa, simbol al vieţii şi al purificării, amintind de un vechi obicei iudaic al spălării pe mâini înainte de a se merge la rugă şi de obiceiul spălării picioarelor în creştinism. Pe partea exterioară a Capelei deasupra uşii de la intrare, o frescă o înfăţişează pe Maica Domnului rugându-se cu mâinile înălţate spre cer. Tronul sculptat şi iconostasul au fost aduse din Cipru. Pe tronul sculptat se află câteva motive reprezentative: şarpele, flori, lei heraldici, păunul cu o cruce în cioc, luna, două pentagrame, soarele, mitra episcopului, înconjurată de o sabie şi de sceptru, pasărea Phoenix. Iconostasul are o pictură foarte bogată: „Pe porţile împărăteşti este redată tema Buneivestiri însoţită de figurile prorocilor David şi Solomon. În partea de jos sunt înfăţişaţi în mărime naturală Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur. Cel mai jos sunt Sfântul Grigorie Teologul şi Sf. Atanasie de Alexandria. În medalionul mic, care uneşte porţile, sunt înfăţişate ipostaza lui Iisus Hristos Pantocrator pe tron, Prearegina Maica Domnului Pantanasa, cele mai măreţe feţe regeşti în iconografia ortodoxă. Icoanele originale fac parte azi din expoziţia de muzeu din vila ”Cuibul liniştit”. Pe crucea care termină iconostasul este pictat Hristos crucificat. La extreme se află cei patru evanghelişti. Sub crucificare este pictată cu craniul lui Adam. Iconostasul este aurit. În afară de sculptura florală, sunt prezenţi şi îngeri încrustaţi şi eroi biblici. Cupola este cu o organizare centrată, simbolul bizantin al veşniciei şi al spaţiului ceresc. În zenitul cupolei este pictat Iisus Hristos Pantocrator. În jurul lui, în cercul cupolei se află zece ranguri îngereşti, forţele imateriale, iar in cercul inferior se află cei doisprezece apostoli. În patrulaterul care deschide cupola se află cei patru evanghelişti: Sf. Apostol Matei, ca om sau înger, Marc leu, Luca, viţel şi Ioan Teologul, vultur. Pe peretele stâng al iconostasului este pictată scena Adormirii Maicii Domnului, iar în dreapta Intrarea Maicii Domnului în hram. Mai multe scene din Vechiul Testament şi Noul Testament şi figuri simboluri printre care Sfânta Treime, Naşterea lui Hristos cu steaua din Betleem şi magii, îngeri, arhangheli şi sfinţi sunt înşiraţi în mica suprafaţă a Capelei. Chipurile reginei Maria şi al prinţesei Ileana, ctitorii Capelei, sunt pictate pe pereţii interni lângă intrare.”

Gradinile Reginei Maria din Balcic

de Adriana Han
      Cand spui Balcic te poti gandi la mai multe lucruri: accesul la Marea Neagra, plaja si terenurile de golf, dar un accent deosebit merita pus pe gradinile de langa Castelul Reginei Maria.

   Inainte de plecare, am incercat sa caut cateva detalii despre Balcic, incepand cu hotelurile din aceasta zona. Mi-a sarit in ochi Hotelul Jupiter 3*, situat la doar 50 m de plaja, in ciuda faptului ca n-am stiut ca acesta va fi hotelul la care urma sa fim cazati, excursia nefiind organizata de o agentie de turism.
  Pe traseul catre Balcic merita vazute orasul Ruse, aflat chiar la granita cu Romania, ,,Manastirea Sfantul Dimitrie Basarabov’’, aflata foarte aproape de Ruse si ,,Calaretul din Madara’’, sculptat pe platoul Madara de langa