Mormantul Reginei Maria

de Elena Trifan

O potecă îngustă, spiralată urcă de la Castelul de la Balcic la aleea de deasupra lui şi te conduce la mormântul reginei Maria, foarte modest, construit din piatră, asemenea celui al lui Iisus. Spirala este şi aici simbolul ascensiunii, al legăturii dintre pământ şi cer, al aspiraţiei omului spre desăvârşire. Crucea de la mormânt se află aproape la acelaşi nivel cu minaretul castelului, ca o dovadă a respectului reginei faţă de toate religiile lumii şi, mai ales, faţă de religiile musulmană şi creştină specifice oamenilor locului. La capătul mormântului se află o cruce de piatră românească. Crucea are o simbolistică bogată. Pe ea sunt încrustate înscrisuri în limba slavă bisericească. Pe trunchiul ei şi pe braţele laterale se află câte trei cercuri, simbolul Sfintei Treimi. În fiecare grupare de câte trei cercuri, cel din mijloc este mai mare, reprezentând, probabil,Tatăl. În total sunt nouă cercuri, simbolul comuniunii dintre lumea apelor, pământului şi cerului, al unităţii vieţii materiale cu cea spirituală, al vieţii veşnice, al perfecţiunii, al triumfului dragostei în care credea regina: „Poate că în lumea de azi există mai multă ură decât iubire, dar dragostea este mai puternică, iar dacă nu voi mai trăi să o văd, ea va trebui să învingă”. Să sperăm că regina a găsit iubirea absolută la capătul celor nouă trepte ale cerului.

Deşi era protestantă, regina şi-a pus la cap o cruce românească de piatră ca dovadă a asumării destinului, a slujirii cu credinţă a unui popor în sacralitatea fiinţei sale. Mormântul, fiind situat pe un spaţiu înalt, îi va permite, poate, reginei să privească şi după moarte marea, castelul, să se bucure de armecul grădinii şi să privegheze asupra oamenilor locului.

Dorinţa reginei a fost să ţină legătura cu acest spaţiu mirific şi după moarte şi înainte de a muri a cerut ca inima să îi fie înmormântată la Balcic. Ea a murit la Sinaia la data de 18 iulie 1938 şi ultima dorinţă i-a fost ascultată. Inima ei a fost pusă într-un mic coşciug de aur cu stema României şi depus în Capela„Stella Maris”. Alături de ea a fost aşezată o coroană din lemn de dafin, trimisă din Malta în semn de omagiu faţă de regină. După ce Cadrilaterul a revenit Bulgariei, drumul sinuos al inimii reginei a continuat. A fost luată de aici, depusă într-o peşteră la Bran, un alt loc favorit al reginei, iar acum se află la „Muzeul de Istorie al României”. Pulsul ei este posibil să mai bată încă în mica bisericuţă, în fiecare copac, floare sau cişmea de la castel şi din grădini.

Capela Stella Maris de la Balcic

 

de Elena Trifan

„Stella Maris” (Steaua Mării) este denumirea dată de regina Maria Capelei dedicate Sfintei Maria, protectoarea marinarilor şi a acestui spaţiu mirific. În partea stângă înainte de capelă se află o cişmea din care curge apa, simbol al vieţii şi al purificării, amintind de un vechi obicei iudaic al spălării pe mâini înainte de a se merge la rugă şi de obiceiul spălării picioarelor în creştinism. Pe partea exterioară a Capelei deasupra uşii de la intrare, o frescă o înfăţişează pe Maica Domnului rugându-se cu mâinile înălţate spre cer. Tronul sculptat şi iconostasul au fost aduse din Cipru. Pe tronul sculptat se află câteva motive reprezentative: şarpele, flori, lei heraldici, păunul cu o cruce în cioc, luna, două pentagrame, soarele, mitra episcopului, înconjurată de o sabie şi de sceptru, pasărea Phoenix. Iconostasul are o pictură foarte bogată: „Pe porţile împărăteşti este redată tema Buneivestiri însoţită de figurile prorocilor David şi Solomon. În partea de jos sunt înfăţişaţi în mărime naturală Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur. Cel mai jos sunt Sfântul Grigorie Teologul şi Sf. Atanasie de Alexandria. În medalionul mic, care uneşte porţile, sunt înfăţişate ipostaza lui Iisus Hristos Pantocrator pe tron, Prearegina Maica Domnului Pantanasa, cele mai măreţe feţe regeşti în iconografia ortodoxă. Icoanele originale fac parte azi din expoziţia de muzeu din vila ”Cuibul liniştit”. Pe crucea care termină iconostasul este pictat Hristos crucificat. La extreme se află cei patru evanghelişti. Sub crucificare este pictată cu craniul lui Adam. Iconostasul este aurit. În afară de sculptura florală, sunt prezenţi şi îngeri încrustaţi şi eroi biblici. Cupola este cu o organizare centrată, simbolul bizantin al veşniciei şi al spaţiului ceresc. În zenitul cupolei este pictat Iisus Hristos Pantocrator. În jurul lui, în cercul cupolei se află zece ranguri îngereşti, forţele imateriale, iar in cercul inferior se află cei doisprezece apostoli. În patrulaterul care deschide cupola se află cei patru evanghelişti: Sf. Apostol Matei, ca om sau înger, Marc leu, Luca, viţel şi Ioan Teologul, vultur. Pe peretele stâng al iconostasului este pictată scena Adormirii Maicii Domnului, iar în dreapta Intrarea Maicii Domnului în hram. Mai multe scene din Vechiul Testament şi Noul Testament şi figuri simboluri printre care Sfânta Treime, Naşterea lui Hristos cu steaua din Betleem şi magii, îngeri, arhangheli şi sfinţi sunt înşiraţi în mica suprafaţă a Capelei. Chipurile reginei Maria şi al prinţesei Ileana, ctitorii Capelei, sunt pictate pe pereţii interni lângă intrare.”

Lapusna - o oaza de liniste

de Cătălin Cîmpian

Lapusna, este un mic sat de vacanta din judetul Mures, comuna Ibanesti, situate la 42 km de orasul Reghin, aproape de “granita” cu judetul Harghita.

Drumul pana in acest sat strabate peste 10 km de padure, pe un drum pitoresc de tara, la marginea cursului unui parau, drum pe care daca il faci cu masina nu ai cum sa te plictisesti, deoarece chiar daca se parcurge cu o viteza mica, are nenumarate peisaje de admirat, iar daca il parcurgi cu bicicleta sau chiar pe jos, pe langa acest peisaj te poti bucura de aerul curat si racoare nepretuita intr-o vara torida.

Micutul sat muresean este strabatut de paraul Secuieu si dispune de doua puncte de atractie turistica, Castelul regal de vanatoare si Biserica de lemn “Sf. Nicolae” din cadrul manastirii ortodoxe cu

Traseul Trenului Regal de 1 Decembrie: Sinaia-Buşteni-Predeal-Braşov-Codlea-Făgăraş-Avrig-Sibiu

de Bianca Padurean

       Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, însoţiţi de Principesa Maria, vor lua parte la călătoria anuală a Trenului Regal de 1 Decembrie, pornind de la Gara Sinaia până la Gara Sibiu. Călătoria va începe în ziua de 30 noiembrie şi se va încheia pe 1 Decembrie.

    Călătoria cu Trenul Regal din acest an este dedicată aniversării a 150 de ani de la întemeierea Casei Regale a României şi promulgării Constituţiei din 1866. În Trenul Regal vor fi prezente Familiile Regale ale Belgiei şi Bulgariei. Invitaţii de onoare ai Custodelui Coroanei vor fi Majestăţile Lor Regele Simeon al II-lea şi Regina Margarita ai bulgarilor, precum şi Alteţa Sa Regală Principele Lorenz al Belgiei. În tren vor fi invitaţi elevi olimpici, profesori, personalităţi ale societăţii civile, autorităţi locale ale comunităţilor vizitate şi jurnalişti.

       Familia Regală invită toţi locuitorii din oraşele Sinaia, Buşteni, Predeal, Braşov, Codlea, Făgăraş, Avrig şi Sibiu să ia parte la acest eveniment care onorează unul dintre cele mai importante acte ale istoriei noastre moderne, Marea Unire.Trenul Regal va sosi în Gara Regală din Sinaia miercuri, 30 noiembrie 2016, la ora 15.47. Accesul publicului şi al presei este 

Afla mai multe pe http://www.clujtoday.ro/25515-traseul-trenului-regal-de-1-decembrie-sinaia-bux15fteni-predeal-brax15fov-codlea-fgrax15f-avrig-sibiu.html