Scena Nasterii Mantuitorului si Bradul de Craciun din Piazza San Pietro sunt vizitate de localnici

    de Rozina Nedelea

    In prima duminica in care a fost expusă “presepe” (ieslea) cu scena premergătoare Nașterii Mântuitorului, zeci de localnici au mers la Vatican, pentru a vedea “aranjamentul”. Oamenii au profitat de vremea frumoasa de la Roma și și-au făcut poze și cu bradul de Crăciun din Vatican, adus in acest an din Slovenia. 

    Presepe sunt o traditie la italienii catolici. Scenele pornesc de la o idee si sunt apoi dezvoltate, totul avand desigur conotatii religioase. Sunt scene create din lemn, carton, hârtie și alte materiale care descriu nașterea lui Iisus sau recreează scene din timpuri vechi. Artizanii de presepi muncesc tot anul pentru aceste mici opere de artă. Statuete fin realizate pot fi gasite si in anumite magazine, dar sunt si concursuri organizate la nivel de comunitate sau intre comunitati. Exista locuri in care aceasta arta este expusa permanent (un exemplu ar fi cateva dintre salile din Palatului Regal de la Caserta, unde sunt expuse presepe facute pentru casa regala a Neapolelui). 

    Ieslea a fost realizata din ceramica, intre 1965-1975 de elevii si profesorii unui liceu de arta din comuna Castelli, provincia Teramo, Abruzzo. Statuetele au fost inspirate de

Seria marilor muzee europene - Muzeul Correr Venetia

    de Marian Lisu

    În capatul opus Basilicii San-Marco, traversând o piață plină de măști de carnaval, aflăm intrarea în palatul ce adăpostește Muzeul Correr. Pentru o imagine cât mai completă asupra istoriei Republicii Venețiene, a-i înțelege mărirea și decăderea, intrăm aici înainte de a vedea Palatul Dogilor. Pinacoteca - galerii în care stau marii artiști, în special cei de prin școala venețiană (cea veche cu influențe bizantine), iar opere de-acum cinci veacuri dau măsura grandorii autorilor. Pictura gotică are accente laice, dar profanul te cucerește prin frumoasele scene ale vieții cotidiene, de la vederile generale cu palazoo, la podurile venețiene sau la petrecerile somptuoase (carnavalurile de mai târziu). Sunt reproduse scene din

Muzeul de Istorie al Barcelonei

      de Marian Lisu

    Museu d”Historia de Barcelona - MUHBA se afla in Placa del Rei. Este aici un manual viu ,de istorie a lumii europene, căci în măruntaie avem Barcino, orașul roman din perioada Imperiului, la nivel e Barcinona – zona Medievalului, cu marele Palat Regal (Palau Reial Major), iar restul e Barcelona – cu săli de expoziții diverse și galerii de artă ,pentru toate gusturile.

    În subterane, pe străduțele întortochiate, cu semne de orientare la tot pasul, pentru a nu rătăci parcursul, sunt case, ateliere, depozite, terme ori temple. E artă romană, exprimată prin sculpturi, mozaicuri ori arhitectură. Ba, pe alocuri, avem și frescă minunată, bine protejată de capriciile vremii, ca și complexul episcopal de-aici. Ceva mai departe e Templul lui Augustus, în fosta zonă a forului roman, edificat din primul secol după anul bornă. Coloanele și capitoliile stau și acum mândre la fel ca și odinioară, dovadă gloriei imperiale și au impresionat de-a lungul Medievalului sau Epocii moderne, când i se spuse Miracolul. Și mai este zidul roman cu turn, tot parte a MUHBA, undeva spre țărm, spre a scruta în largul mediteranean vreo amenințare.

    Zona medievală, cea de la primul nivel, vine cu plusvaloarea lucrărilor pe lemn, adevărate izvoare istorice, căci sunt prezentate scene de luptă și blazoanele celor ce le purtară, la adăpostul unor mari arcade gotice și prin lumina vie filtrată prin imensele vitralii multicolore. În Marea Sală a Tronului au rămas expuneri în frescă a unor scene vivace, dar degradate de răutățile vremurilor. E locul unde s-a scris istoria lumii, căci, chiar aici a fost primit, ca un adevărat cuceritor, marele Columb, de către unificatorii Spaniei – Reii Catolicos (de unde s-a împământenit denumirea de Regi Catolici, prin unire) Isabella de Castilia și Ferdinand al II-lea de Aragon, cuplul dinastic ce au împământenit sloganul ,,Tanto monta, monta tanto, Isabel como Fernando!” – Una aceeași cu unul, Isa asemeni lui. Dar se pare că erau doar vorbe de fațadă, căci finanțatoarea expedițiilor pentru Indii alipea teritoriile Lumii Noi, nicidecum Spaniei ci Regatului Castiliei, adevărata ei țară.

Victor - o sculptura monumentala, ridicata de Ivan Mestrovic

    de Mircea Poeana

    Un barbat chipes, ba pot zice sexi. O sculptura monumentala, ridicata de Ivan Mestrovic la 1928, in Belgrad. Victor e gol pusca si tine o sabie la sold. Privit dintr-un anumit unghi, manerul sabiei le face sa roseasca pe fetele mari, ii complexeaza pe masculi, le obsedeaza pe fetele care nu mai sunt mari si le tulbura pe babele care au trecut de multa vreme prin ultimul sezon hormonal. Victor trebuia sa stea in centrul capitalei sarbesti, dar pudicele si pudibonzii l-au exilat in varful fortaretei Kalemegdan. Ani la rand a privit pierdut peste apele raului Sava, scrutand spre un orizont gol. Comunistii nu l-au bagat in seama si au construit pe malul opus manerului sabiei sale multime de blocuri. Noul Belgrad. Un cartier in stil Baroc Stalinist, cu ziduri terne de prefabricat de la geamul carora barbatia lui Victor poate fi admirata in voie.

Din nou despre padurea amazoniana...

de Paul Drosu

Desi majoritatea padurilor primare tropicale ale planetei au cam fost nimicite pentru a face locul culturilor agricole si de plante asa-numite producatoare de "biocombustibil" si "energie verde" (gen palmier de ulei, dar nu numai), cum se intampla, de exemplu, pe scara larga in Asia de sud-est, inclusiv Borneo, cu consecinte incalculabil de dezastruoase asupra mediul si ecosistemelor, mai sunt unele oaze de paduri primare tropicale, care arata exact cum erau si acum sute de ani, neatinse de furia si turbarea civilizatiei omenesti… In aceste paduri primare este insa greu de patruns, din cauza nenumaratelor pericole asupra sanatatii si a vietii, care te pasc la fiecare pas!

Una si inca cea mai mare padure primara tropicala dintre cele care inca supravietuiesc este AMAZONIA…

Aici este cel mai pur si oxigenat aer de pe planeta asta… Caci AMAZONIA este "plamanul" planetei, producand circa 20% din