Vino la Capatul Lumii!

    de Paul Drosu

    De ce sa vii la Capatul Lumii?

    Pentru imagini pe care cu greu le mai poti intalni prin alte zone tropicale ale planetei... Corali minunati de vii si de "infloritori", care cresc in apa si de doar 1 cm (!!!) , chiar de la tarmul lagunei, formand adevarate paduri impenetrabile, cu pesteri si canioane, prin care cu greu reusesti sa intri in apa lagunei...  Pentru asta, trebuie sa te duci la (adevaratul) capat al Lumii, fix in cealalta parte a

Cathedral of Our Lady din Anvers, locul cel mai nimerit pentru arta sacră flamandă

de Marian Lisu

„Se apropie Crăciunul / Oh...ce bucurie!” sunt momentele când revăd cu ochii minții serbările păpușii mele dragi... acum e mare.

Dar e și momentul să mă întorc la copilul din mine, undeva departe, într-un sat între dealuri, unde fugeam cu drag cu sania din lemn, până ce lumina începea să nu mai fie destulă, căci urcau înalt fumurile caselor de pe micul platou de lângă un râu neimportant.

Știam că nu trebuia să întârzii, că bătrânii mei trebuiau să dea stingerea repede, că doar dis-de-dimineață începeau muncile, iar eu îi încurcam – timpul fura mult când hainele ca tabla oțelită refuzau să cedeze căldurii sobei, iar fața se îmbujora repede, și nu chiar de la căldura teracotei, ci de la palma aspră a bunicului, cât lopata de zăpadă, care făcea educație sănătoasă, spre a-mi aduce ușor aminte regulile casei. Ce dor mi-e acum...

La prima oră, puțin după cântatul cocoșilor, mamaie venea cu pâinea din țest, mare cât roata carului, pe care se uscase semnul crucii, făcut pios cu coada unui

Americanii si... traditia

de Valentin Oanta

Într-una din vizitele mele in SUA am avut privilegiul de a vizita rezervațiile de indieni ameridieni Chaubunagunmang în comitatul Worcester și Plymouth Plantation de lângă Plymouth Massaciusets. Aici a ancorat pentru prima dată corabia My Flower cu primii pelerini care au întemeiat o așezare permanentă pe teritoriul american.

Am văzut pe viu istoria "pieilor roșii", modul lor de viață din vechime. Concret: modul de organizare a locuinței(cort mare cu focul sacru in mijloc, construcția pirogilor cu ajutorul focului pentru îndepărtarea lemnului din mijlocul buștenilor imenși, confecționarea armelor pentru vânat, pescuit și luptă, educarea copiilor pentru viața ( școala altfel ) etc.

Am observat un document, o scrisoare veche a unui șef de trib adresată președintelui SUA de la acea vreme, un răspuns la cererea acestuia de a cumpăra pământurile indienilor. Este emoționantă. Am cerut o copie și nu am fost refuzat ci amânat. Am dat adresa și am avut surpriza să primesc paginile solicitate. Scrisoarea este destul de lungă, dar esența este refuzul politicos. Motivația constă în : În aceste pământuri sunt înmormântați strămoșii noștri. Sunt sacre, din ele ne tragem, în ele ne întoarcem. Ele ne dau hrana cea de toate zilele, ne învață să trăim și să ne bucurăm că existăm. Aici am învățat tot ce știm, aici ne-am bucurat și ne-am întristat. Am încercat să le apărăm de voi cum am putut. Nu înțelegem să fim alungați, din puținul ce ne-a rămas.

Este răspunsul demn al unui șef de trib, care ar fi putut ușor să accepte mita oferită pentru persoana sa. Cinste lui!

Târgul de Crăciun Brașov 2020

de Maricela Stupar

Una dintre părțile bune ale acestui an, este că noi avem Târg de Crăciun la Brașov. Avem și cel mai frumos brad din țară. Din câte știu eu, în fiecare an, este căutat prin pădurile de pe lângă Vama Buzăului, unde se găsesc cei mai falnici brazi din țară. Este tare fain decorat. De fapt  este fain decorat tot centrul orașului, pe lângă frumosul brad împodobit, sunt de admirat și stâlpii de iluminat din piață și de pe străzile apropiate Pieței Sfatului frumos decorate cu beculețe pe care de la an la an le împodobesc tot mai frumos. Căsuțele de lemn sunt în număr mai mic decât în alți ani, dar împodobite din belsug cu beculețe colorate. 

Târgul de Crăciun din Brașov a început în acest an puțin cam târziu, în 18 Decembrie și o să țină până în 3 Ianuarie 2021, nu așa cum a ținut în

Landesmuseum Bonn

 

de Marian Lisu

Meniul zilei: preludiul tragediei la vechii greci - cu personaje mitologice, memento pentru realizarea arderii sufletului pe un alt fel de rug, al deșertăciunilor, într-o alegorie sublimă a unui trăitor cu pretenții intelectuale și, spre final, o lungă escapadă-n apele line ale Rinului, pe traseul romantic al vechilor castele.

Intrăm în forță cu o scenă puternică: Rubens dă viață pânzei cu ulei, multicolor, a două personaje puternice, fără discuție, însoțite de Amor - fără tolbă cu săgeți de dragoste.

Ea este Atalanta – conform vechilor legende ale Eladei, făptura suavă și totuși fermă, căci era strașnică vânatoreasă, deși mulți spun, că-i mai celebră pentru castitatea declarată. Ucisese chiar centaurii ce-i căutau plăceri vinovate, iar pe cel de acum – pe Meleager, îl fierbea la foc mic, nerăspunzând defel iubirii, pe care el o declara fățiș.

Homer ne povestește bine, și chiar Ovidiu îi descrie în Metamorfoze, deci clar că