Pentru mine, Barcelona inseamna culoare

 

de Gabriela Marginean

Ma bucur ca am ales sa vizitam Barcelona, intr-o perioada in care, in tara, totul era gri si parca nu se mai zarea luminita de la capatul tunelului. A fost exact ce aveam nevoie, o gura de aer proaspat, multa culoare si zambete care ne intampinau peste tot. Obisnuiesc sa asociez fiecarui oras pe care il vizitez un singur cuvant, care cred ca l-ar descrie cel mai bine. Pentru Barcelona a fost simplu: culoare. Se simte peste tot, influenta lui Gaudi, magazinele de pe Ramblas, parcurile, stradutele mici si vechi, impresionanta SagradaFamilia.

Am stat putine zile si nu vizitasem niciodata Barcelona, asa incat am profitat maxim de timpul avut la dispozitie. Nu vreti sa stiti cati pasi am facut....Eu chiar cred ca doar asa poti cunoaste cu adevarat un oras, mergand pe stradutele lui si descoperindu-le.

Ne-am cazat in centru, pe Ramblas, sa fim pozitionati strategic si sa nu pierdem timp cu trenuri, metrouri etc. In fata noastra era celebra Boqueria. Asa ne incepeam diminetile, cu o vizita acolo de unde alegeam bunatati pentru micul dejun. Ne placea forfota de acolo si culoarea, atatea culoare. Jamboane, fructe, legume, zarzavaturi, plante....parca toata Barcelona era prinsa intr-un buchet de arome.

Am luat autobzul turistic, si-au dorit fetele, am mers cu ele, sarbatoream 20 de ani de casnicie, iar ele erau cel mai frumos cadoul al nostru. A fost placut, la 22 de grade, cu soarele si vantul batand usor, am bifat toate obiectivele importante, urmand apoi sa ne oprim pe rand la fiecare.

Sagrada Familia nu are nevoie de nicio prezentare, e obiectivul cel mai cunoscut si vizitat din Barcelona. Senzatia traita? Ca suntem mici si neinsemnati...o parte infima dintr-un Univers nemarginit.

Ne-a impresionat Parcul Guell si desi am ramas fara baterie, deci fara poze, imaginile sunt acolo, in sufletul nostru. Panorama asupra Barcelonei, verdele acela, bancutele pe care ne asezam noi si gandurile noastre. Tare bine a fost, parca uneori, fara telefon vezi mai bine ce e in jur.

Fiind cu fetele nu am ratat Acquarium. Atat de mult ne-a placut. Era asa de real si tangibil....totul. Ne bucuram mereu ca niste copii de gradinile zoologice si Aquarium. Nu stiu cand am facut turul complet, am avut senzatia ca a durat cateva secunde.

Apoi plimbarea in port si Barceloneta. Pe sufletul meu. Port Vell era mangaiat de razele calde ale soarelui, cineva canta la chitara o piesa spaniola. Era cald si bine, iar in perioada asta a anului puteai respira. Afara, nu se poarta masca. Spania e in zona verde. Am luat masa acolo, tapas de toate felurile si pentru toate gusturile. Am vorbit mult, noi ca familie si ne-am ascultat mult. Cred ca asta a fost cel mai mare castig al calatoriei.

Despre mare si Barceloneta ce sa spun? Raman mereu fara cuvinte in fata marii, spune ea prea multe. Mi-a placut linistea de sfarsit octombrie la malul marii, fara prea multi turisti, doar cu soare bland si valuri care se spargeau zgomotos pe mal. M-am incarcat cu energie si stare de bine cat sa imi ajunga pentru inca un val. Nu de-al marii, ci dintr-asta urat pe care il traversam noi acum.

Totusi, cred ca cel mai mult mi-au placut plimbarile fara tinta, in parcuri, pe strazi, descoperind oamenii si Barcelona, opririle la terase pentru o cafea cortado, paella sau crema catalana. Mi-a placut sa vad cum copiii invatau afara, in natura si i-am invidiat in gand pentru soare, mare si verdele acela.

Asa voi pastra mereu in suflet Barcelona, ca o zi de toamna calda, cu soare bland, zambete generoase si infinita culoare. Iar imaginile surprinse cred ca fac mai mult decat o mie de cuvinte...

Sagrada Familia - emblema Barcelonei

de Ioan Laslo
   Oricine aduce in discutie Barcelona, este obligatoriu sa se refere si la Sagrada Familia ( El Temple Expiatori de la Sagrada Familia), opera a arhitectului ce a schimbat fata orasului, Antonio Gaudi. De altfel, acesta a si lucrat la propriu la adificarea sa , pana in 1926, cand a decedat. Lucrarile continua si astazi, iar fondurile sunt in mare parte asigurate de donatiile percepute din biletele de intrare. Deoarece ritmul vizitelor a depasit orice asteptari se prevede ca mareata catedrala va fi finalizata in 2026, mult mai repede decat se estimase. De altfel, este destul sa revii la Barcelona dupa 2,3 ani pentru a realiza cu ochiul liber cat de mult avanseaza lucrurile.

      Constructia are trei fatade imense: cea mai mare, cea sudica, reprezinta slava lui Hristos, cea estica, Nasterea Sa, in vreme ce fatada de vest reprezinta Patimile si Moartea lui Hristos. Cei 12 apostoli sunt reprezentati de cele 4 turle de pe fiecare fatada, Fecioara Maria e reprezentata de turnul de deasupra absidei, in vreme ce turnul central ce urmeaza a fi contruit il va reprezenta pe Iisus Mantuitorul si va fi inconjurat de alte patru turnuri mai mici , care ii reprezinta pe cei 4 evanghelisti. 

      Efectul asupra privitorului, dincolo de monumentalitatea sa, este dat de numeroasele decoratiuni si de

Comorile din turla Bisericii Sfântul Mihail

de Claudiu Padurean

Cel mai înalt turn de biserică din România este deschis publicului. Sute de oameni au profitat de ocazie și au urcat cele 175 de trepte care duc spre vârful turlei bisericii romano-catolice Sfântul Mihail.

 Oamenii au intrat prin grădina bisericii, un fost cimitir medieval, apoi au urcat treptele de piatră și de lemn. Există mai multe platforme, care adăpostesc, ca într-un veritabil muzeu, fragmnte de sculpturi, prinse de pereți, dar și altare vechi ori retablu-uri. Din unele dintre ele nu au mai rămas decât fragmente, care vor fi restaurate și apoi puse în valoare. Spre vârful turlei cu ceas se află cele patru clopote, dintre care unul a fost turnat în anul 1600, pe vremea lui Mihai Viteazul. ”Perspectiva oferită de turla bisericii Sfântul Mihail asupra centrului orașului seamănă cu cea oferită de turlele de la Sagrada Familia asupra Barcelonei”, a spus unul dintre vizitatori. 

Lăcașul de cult este unul dintre monumentele goticului german din Transilvania. El a fost construit de locuitorii sași ai orașului, ca urmare a unui privilegiu acordat, în anul 1316, de către regele Carol Robert de Anjou, cel care avea să fie înfrânt, în anul 1330, în bătălia de la Posada. Prin actul regal, Clujul primea și dreptul de 

Citeste mai multe aici!