Navigand cu Paul Drosu...

de Paul Drosu

Am fost si eu, prin calatoriile mele prin lume, cu diverse vaporase, ferry-uri si barcute, mai mari sau mai mici (fara a fi navigator). Cele mai memorabile au fost, pe apa dulce, vartejurile din locul de formare a uriasului Amazon, prin confluenta lui Rio Maranon si a lui Rio Ucayali, fiecare in parte, in locul respectiv, cam de 2 ori cat Dunarea la noi, iar pe ocean, de departe cel mai (potential) periculos lucru pe care l-am facut vreodata, a fost traversarea de vreo 4-5 ore dus-intors din mijlocul Pacificului, intre 2 insulite din arhipelagul Marchizelor din Polinezia Franceza, "celebre" printre "initiatii" navigatori trans-pacifici, Hiva Oa si Tahuata. Tahuata este un bloc de lava cu circa 700 de locuitori, cea mai mica insula locuita din arhipelagul Marchizelor. Si are, uimitor pentru Marchize, plaje cu nisip alb! Aceste 2 insulite sunt separate de un canal la fel de "celebru" printre

Sicilia - insula in care te simti ca acasa!

de Ioan Laslo
     Exista locuri in lumea aceasta care sunt binecuvantate, oferindu-li-se tot ce este nevoie pentru ca oamenii sa traiasca frumos. Resurse aproape nelimitate, locatii edenice, clima blanda, mare, munte, campie si...mai presus de toate posibilitati nelimitate. La prima vedere,cand te uiti pe o harta, de toate aceste conditii dispune si Sicilia, fostul granar al Romei de odinioara. Ca sa nu mai vorbim de pozitia sa ideala, dominand tranzitul dintre Africa si Europa in zona Mediteranei. Si totusi... exista parca o legatura intrinseca intre oferta fantastica a naturii si saracia in care traiesc oamenii. Pentru ca sicilienii sunt, orice ar fi, niste oameni saraci. Au soluri ferile, au peisaje de vis pentru turisti, au tot ce este necesar pentru a se chivernisi, insa... cei mai multi traiesc intr-o saracie lucie. Imbracati modest (cu exceptii desigur), te fac sa te gandesti cata diferenta este intre nivelul lor de viata si cel al celorlaltor italieni (din nordul Cizmei, de exemplu). 

    Pentru turisti insa, Sicilia este un Paradis! Eu am stat mai bine de 15 zile pentru a face un tur al insulei si, zilnic, am descoperit o
 

tentatie noua, o

Am fost odata in Namibia

de Alina Rotaru

    Sa fim cinstiti, multi nu stim mai nimic despre aceasta tara. Eu stiam ca e undeva in Africa dar nu aveam nici cea mai vaga idee despre ce si cum e acolo. Am aflat acum si in cele ce urmeaza puteti afla si voi din articolul Alinei Rotaru.

         Foarte probabil, cand am auzit pentru prima oara de Namibia nu a fost in cadrul ore de geografie… ci in 2002 cand prietena cea mai buna a ales sa isi petreaca luna de miere acolo. Apoi, cativa ani mai tarziu s-a mutat cu totul in desert, la capatul pamantului…

Mereu m-am intrebat cum e acolo, daca merita, daca mi-ar place…Dupa multe intrebari am decis ca cel mai potrivit moment pentru o vizita este ianuarie cand namibienii se bucura de minim 21 si maxim 37 de grade.

       Am ales ruta Bucuresti – Frankfurt – Windhoek – Walvis Bay, destinatia de pe coasta de vest a Africii unde urma sa imi consum Aventura. Este nevoie de viza, obtinuta inainte de a ajunge acolo. Aceasta se obtine de la Ministerul de Afaceri Interne din Windhoek, capitala Namibiei – costa aproximativ 50 dolari si e valabila 3 luni de la data intrarii in tara. In fapt este o hartie cu datele tale pe care o obtin cei de acolo, ti-o trimit iar tu ca turist o prezinti atat la iesirea din Romania cat si la intrarea in Namibia. Pare ca pentru namibieni este foarte importanta atata timp cat iti este ceruta de cate ori vrei sa schimbi bani…Daca nu ai pe cineva in Namibia care sa iti faciliteze obtinerea vizei, o poti solicita si online la Ministerul lor de Interne dar cu minim 60 de zile inainte de data calatoriei. Biletul de avion costa in jur de 1200 de euro dar merita fiecare cent…

       Pe masura ce ma apropiam de lumea lor, mi se parea ca intru intr-o poveste. O poveste in care aveam sa cunosc o viata mult mai simpla, lipsita de cotidianul agresiv cu care eram obisnuita, fara ambitii si mandrie, dar libera si fericita tocmai datorita

Afla mai multe dand un click aici !

      

Trasee turistice in muntii Romaniei - Varful cu Dor si Varful Furnica ( Muntii Bucegi )

de Calin Nicolae Marginean

18. Virful cu Dor (2.030 m) si

19. Virful Furnica (2.103 m)

din Muntii Bucegi.

Plecare din Sinaia de la magazinul LIDL (practic 2 case mai la vale de la Pensiunea Ryana). Mergeti cautind Manastirea Sinaia, apoi Hotel Furnica => cota 1.400 m, urmarind marcajul „banda rosie”.

Pina la refugiul SALVAMONT de la cota 1.500 m am facut 2 ore (timp intermediar). Se urca in continuare pe aceeasi banda rosie (pe care aveti sanse MARI sa NU o gasiti, imediat dupa ce ati ajuns la cota 1.400 m) pina la fosta Cabana „virful cu dor” (1.885 m), pe un drum (hai sa-i zicem) forestier in urcare usoara spre medie. Aceasta „Cabana” este de fapt o ruina din lemn.

Ajunsi la aceasta „cabana”, piscul chiar din stinga dvs. este „Masa Ciobanului” si ca sa urcati pe el, de la „cabana”, trebuie sa o luati spre stinga (ora 10), descriind un arc de cerc si sa ajungeti chiar pe „Masa Ciobanului”. Piscul de linga Masa Ciobanului este chiar „virful cu dor”, dar NU exista nicio indicatie din partea SAVAMONT-ului ca el ar fi si nici vreun indicator ; ci doar aplicatia „muntii nostri” va arata ca el e cind sinteti sus pe el si cu GPS-ul pornit. O mica portiune chiar imediat inainte de virf este o urcare MEDIE, insa extrem de scurta. Peisaj superb de jur imprejur. De la plecarea din Sinaia-LIDL avem fix 3h 30 min.

Privind „cota 2.000” unde opreste telefericul plecati la drum, coborind initial de pe virful cu dor si urcati spre „cota 2.000”, dar nu mergeti pina unde opreste telefericul, ci o luati putin in stinga, treceti pe linga Cabana SALVAMONT si apoi in cel mult 5 minute ati ajuns pe virful Furnica (2.103 m). Am ajuns pe acest virf dupa 50 min. de la coborirea de pe vf. cu dor.

In fata, de pe vf. Furnica se vede TOATA creasta muntilor Bucegi, vf. Costila. Vf. Omu.

Putin in stinga si in spatele crestei Bucegilor se vede vf. Baciului din Piatra Craiului, iar in dreapta se vede vf. Piatra Mare. Si Cabana Babele se vede de aici fie cu ochiul liber, fie cu un mic binoclu.

Britanicii de la The Spectator recomandă Sighişoara drept destinaţie turistică

de Claudiu Padurean

     Publicaţia britanică The Spectator recomandă Sighişoara drept destinaţie convenabilă pentru turiştii din Regatul Unit. Săptămânalul britanic menţionează că oraşul transilvănean este locul de naştere al lui Vlad Ţepeş, cel care a inspirat personajul Dracula din romanul omonim al lui Bram Stoker.

Sighişoara este una dintre cele mai frumoase cetăţi medievale locuite şi în prezent. Fortificaţia şi oraşul vechi au fost incluse în patrimoniul mondial al umanităţii, pe lista UNESCO. Faima Sighişoarei este sporită de faptul că este locul de naştere a voievodului Vlad Ţepeş, iar toate aceste elemente i-au determinat pe jurnaliştii britanici să recomande acest oraş turiştilor din Regatul Unit. Această recomandare este foarte importantă, spune jurnalistul Raul Chiş, directorul site-ului BuzzNews.ro

 Turiştii sunt întâmpinaţi la Sighişoara de un personaj pitoresc. Este vorba de toboşarul cetăţii. Profesorul de artă Dorin Stanciu îndeplineşte acest rol.

 Turiştii britanici sunt îndemnaţi să viziteze casa în care s-a născut Vlad Ţepeş, casă transformată în restaurant. De asemenea, redactorii publicaţiei britanice oferă o serie de ponturi cititorilor săi. Printre recomandările publicaţiei britanice se numără vizitarea vechii cetăţi medievale şi a turnurilor sale, dar şi a bisericii evanghelice sau a Scării Şcolarilor, o scară acoperită de lemn care îi proteja pe elevii care urcau spre vechea şcoală din deal.

Amanunte pe http://www.clujtoday.ro

"Pisicile uriase" la ele acasa!

de Paul Drosu 

       I'm baaack!... :D Cu doua fotografii despre lenea suprema a pisicilor uriase, dar si despre alint si rasfat… O familie formata din cateva "regine"-leoaice cu puii "aferenti", dar si "REGELE" care doarme ceva mai intr-o parte, pentru a nu fi deranjat de "juniori", ha, ha… :) Imagini pe care amatorii in acest domeniu (printre care, cu modestie, ha, ha, ma numar si eu :D ) nu au prea des ocazia sa le vada si sa le fotografieze…imagini de care ne-am bucurat doar eu si nevestica mea, la un metru de aceste superbe animale, aproape un sfert de ora, care parca a trecut doar intr-o clipire de ochi! 

Pentru aceasta, este nevoie de (cel putin) doua conditii necesare si una conditie suficienta…Cele doua conditii necesare sunt: 1 - sa mergi in safari cu o buna masina de teren in care sa fii DOAR tu (si nevestica, eventual copiii) plus ghidul, care e si pe post de sofer, fara alte persoane in 4x4 si fara sa fii cu un grup de alte masini – caci este nevoie de o foarte mare mobilitate si trebuie te deplasezi extrem de repede, cateodata "zburand" peste sleauri imense si facand gauri cu capul in tavanul masinii, fara a sta sau a mai astepta pe cineva; si 2 – sa ai cu tine ca ghid pe unul dintre primii 1 - 2 ghizi din acel parc national – numai cu cei mai buni ghizi iti maximizezi sansele de a fi printre nu foarte multii "safaristi" care vad, de aproape, asemenea imagini…locuri stiute numai de acesti ghizi de top, in care nu vin si alte zeci de masini cu zeci de oameni in ele (chiar, odata, prin Serengeti am vazut si un…autobuz in safari! :( ), locuri in care stiu exact cand sa se duca, locuri despre care comunica cu alti 2-3 ghizi apropiati numai prin telefonul mobil si nu prin radio, ca de obicei, pentru

Trasee turistice in muntii Romaniei - Varful Ineu (Muntii Rodnei)

de Calin Nicolae Marginean

1. Virful Ineu : 2.279 m si

2. Virful Ineuţ : 2.222 m

(din muntii Rodnei)

E de departe CEL MAI frumos traseu, CEL MAI frumos peisaj pe care l-am vazut in cei peste 20 de ani de cind fac muntii patriei + cel mai usor traseu de facut !!! Asa ceva m-a lasat efectiv mut de admiratie si de contemplare, chiar si pe mine batosul de banatean, care nu-s prea impresionat si impresionabil de peisaje si de poezie !!!

Se ajunge cu masina la Iacobeni venind dinspre Suceava si mergind spre Vatra Dornei. O luati dvs. la dreapta, pe drumul spre Borsa si mergeti 35,2 km pina la Gura Lalei. Cind va apare pe partea stinga cantonul silvic "Gura Lalei", parcati masina si opriti. Coboriti si vedeti un pod din ciment pe stinga, pe care-l treceti si mergeti tot inainte pe un drum forestier (in unghi drept fata de soseaua spre Borsa) cam 6,5 km intr-o urcare FOARTE usoara.

Aveti grija sa aveti PERMANENT piriul LALA in stinga dvs., treceti de un prim

JOKULSARLON – Eisbergurile albastre ale maretului ghetar

de Butterfly

        O dimineata vantoasa si inorata ne asteapta in Hofn. Picura marunt si rece iar vantul suiera pe la ferestre. Azi e randul colegului pozar-sef sa conduca. Luam micul dejun si ne pregatim de plecare incolonati. Vantul e lejer fata de ieri, pot spune ca nici nu e de luat in seama. Avem noroc din nou pentru ca azi ne intoarcem pe acelasi drum pe care era sa murim ieri. Dupa cum vedeti de cate ori conduce pozarul-sef vremea se indreapta si devine frumoasa. Sotul meu a prins de la ploaie la lapovita si ninsoare si chiar uragan. Minunat! Acum se poate lauda ca este un sofer calit si cu mare experienta!

      Pornim cu mare chef de aventuri si nu peste mult timp ajungem la JOKULSARLON unul dintre locurile cele mai spectaculoase pe care le-am vazut vreodata. Aici este o mare laguna in care se “varsa”, undeva departe, ghetarii din care apele rup bucati enorme si le lasa imprastiate peste tot. Bucati imense de gheata plutesc in voie si nu o sa va vina sa credeti cat sunt de frumoase! Sunt albastre! Un albastru mult mai intens decat cerul, o splendoare! Din cand in cand vantul le rastoarna iar partea care initial era in apa rasare si mai albastra decat partea de deasupra. Fenomenul este uluitor. Nu ne mai saturam sa le privim. Le vedem de la inaltimea unui promontoriu vantos si 

Afla mai multe aici !

CASTELUL UGRON, ZAU DE CÂMPIE

 de Silviu Pop-Radu

     István Ugron a fost unul dintre cei mai însemnaţi colecţionari din Transilvania epocii respective, având o colecţie impresionantă din piese achiziţionate în timpul misiunilor sale diplomatice şi a excursiilor sale în străinătate. El a adunat mai ales operele unor pictori contemporani polonezi, sârbi şi orientali, dar şi preţioase obiecte de artă şi covoare orientale (persane, din Anatolia, chineze). Aceste opere, împreună cu colecţia de arme şi mobilierul au fost risipite după naţionalizare. Parcul din jurul