Esztergom si mareata sa catedrala

de Ioan Laslo
     As vrea sa pot spune ca am ajuns la Esztergom deoarece era o mare tentatie, dar asta ar insemna sa mint. Ironic este faptul ca am ajuns sa vad mareata catedrala, sediul istoricei arhiepiscopii maghiare, dintr-o intamplare. Mergeam cu doi buni prieteni spre Bratislava si, urmarind obsesiv gps-ul, am luat-o pe un alt drum. Cum eram in "excursie de placere", am decis impreuna ca "tot raul este spre bine" si vom avea ocazia sa vedem ceva nou. Si, credeti-ma, nu am regretat nicio clipa! Pentru ca oraselul cu aproape 30.000 de locuitori este foarte aranjat, curat si tentant, iar mareata catedrala catolica de aici merira a fi vizitata. 

La fata locului (nu culelesesem informatii anterior, deoarece nu era in planul de traseu!), aveam sa aflu ca primul lacas de cult de aici a fost construit inca din vremea lui

Candva, demult, cand m-am indragostit de Budapesta...

de Mircea Poeana

Am ajuns prima data la Budapesta in primavara lui 2003.

Stateam pe punte si deodata am zarit Parlamentul, Westminster-ul Estului.

Pe malul celalalt, castelul si Catedrala Corvinului.

Recunosc, desi destul de inaintat in varsta, mi-au dat lacrimile.

De uimire, de emotie.

Eram vrajit si contrariat in acelasi timp.

Toate ineptiile auzite pana atunci despre maghiari se prabuseau ca un castel din carti de joc tocite.

Si da, recunosc din nou, acela a fost momentul cand m-am indragostit iremediabil de "Tara Maghiarilor" si de Maghiari.

De atunci am cutreierat aceasta tara in lung si in lat: Godollo, Hollókő, Eger, Kalocsa, Balaton, Esztergom, Komarom, Tihany, Szentendre, Visegrád...

Am fost la Budapesta de vreo suta cincizeci de ori.

Daca as putea invata limba m-as muta oriunde in Ungaria.

Dumnezeu sa-i ocroteasca pe Maghiari!

 

Poveste fara sfarsit...

de Mircea Poeana

Nu sunt aproape niciodată singur. Asa e munca mea.

Îmi urmez si imi urmăresc călătorii și încerc să le citesc gândurile.

De pilda, incerc să aflu ce cred ei când privesc icoanele.

Este ca și cum ai încerca să populezi diferite lumi în același timp.

Apoi, dupa aceasta geneza fara de sfarsit, le spun:

“Va rog să urcati în autocar. E timpul să plecăm"

Se duc unul câte unul încă uitându-se la icoane.

Odată, după plecarea tuturor, s-a întâmplat ca un domn să ramana pe o bancă, aproape nemișcat.

Doar ochii lui păreau să