Oviedo - locul unde cultura este coborata in strada!

de Ioan Laslo

    Mi-a placut intotdeauna Oviedo, un oras al elegantei si al bunului gust. De la strazile pavate astfel incat nimic sa nu iti fie nepotrivit, la celebra fabada care te asteapta aburinda pe masa, mergand printre statuile de bronz imprastiate parca peste tot pentru a aduce un omagiu in primul rand oamenilor care si-au pus amprenta asupra evolutiei orasului si oprindu-te, din loc in loc, pentru a admira un fapt de viata. Dar cel mai mult imi place la Oviedo faptul ca se doreste parca, prin toate mijloacele, aducerea culturii in strada. Este un concept care nu place elitistilor, dar care poate da culoare si finete unui intreg oras. Pentru ca Oviedo are muzee de calitate gratuite (este suficient sa intri la Muzeul de Arte Frumoase, sau la Muzeul de Arheologie al Asturiei), are numeroase edificii care iti incanta vazul si mai are Teatro Campoamor, locul unde muzica de buna calitate si spectacolele de dans se tin lant. Am avut ocazia sa vad concertele tinute in strada, in fata acestuia si va atasez o filmare facuta doar cu un simplu telefon:

 

    Adaugati una dintre cele mai frumoase catedrale din Spania, Piata care pare un centru cultural nu locul unde se vand produsele traditionale (degustarile de aici, branza, vinul si toate celelalte produse locale tind sa duca vizitatorul tot catre o experienta culturala), zona noua a orasului, plina de o eleganta discreta, parcurile (orasul este o adevarata gradina!) si veti intelege insufletirea mea. La fel cum, veti intelege de ce o sa revin cu amanunte. Deocamdata am vrut doar sa va fac pofta! Veniti la Oviedo! Putem sa il vizitam impreuna, daca va inscrieti pe programul Tara Bascilor si nordul Spaniei ! Cum? Dand un click pe numele sau!

Seria marilor muzee europene - Muzeele Regale de Arte Frumoase Bruxelles

    de Marian Lisu

    Muzeele Regale de Arte Frumoase, de acum, sunt amplasate sub aceeasi ,,umbrelă” – o aripă a Palatului Regal, în care le găsim pe cele mai valoroase: Oldmasters, Fin-de-siecle și Magritte.

    Cum aș putea să vă prezint cele peste 20.000 de piese, căci nu este doar artă prin pictură și sculptură, ci și artă decorativă, mobilier, tapițerie și broderie, peste toate fiind arhitectura superbă a palatului gazdă? Am ales să fac doar o succintă prezentare a ceea ce personal ne-a atras atenția, parcă mai ceva decât multe din lucrările pe care cataloagele le încadrează în seria celor ,,mai valoroase”, deci rămân pe principiul – e frumos ce-mi place mie! Și sper, că nu vă voi dezamăgi.

    Prometeu, expus prin filtrul imaginației lui Theodoor Rombouts, e groaza personalizată. Atât de mult iubise omul, că îi dăruise focul, fiind de-acum expus furiei zeilor, titanului fiindu-i dată crunta pedeapsă de a-i fi sfârtecat ficatul de un vultur, ca mai apoi să se regenereze și să o ia mereu de la-nceput, asemeni unui perpetuum mobile. Contorsionat, în plină agonie, personajul mitologic transmite însă o idee altfel, căci el nu dă doar focul viu ci chiar focul rațiunii, cel care duce la cunoaștere, a multor lucruri din afară și din sine. Și astfel, triumfă arta, ca nobil sentiment uman, căci asta stârnea focul rațiunii, iar cel ce este asimilat unui creator de frumos este un titan, ce

Muzeul de Arte Frumoase Valencia

de Marian Lisu

Hotărât lucru, nu doar al doilea muzeu ca importanță (prin colecția vastă și valoroasă de pictură, sculptură, arheologie, tipărituri sau grafică), ci și un edificiu de neuitat – o clădire asemuită unei catedrale, în ale cărei turle vaste am regăsit stilizata, bolta Nopții Înstelate a lui Van Gogh.

Edificiul, chiar a fost gândit acum vreo 4 secole, ca sediu al catolicismului valencian, dar în timp, și-a schimbat destinația în multe rânduri, deseori folosit de armată, iar când au realizat cât de primitor e spațiul ,pentru artă, și-a găsit într-un final menirea.

Activitatea portuară a permis Valenciei să acumuleze bunurile, în special din zona mediteraneană, căci găsim lucrări ale maeștrilor napoletani.

Pe lângă ,,greii” locului- Sorolla, Pinazo, Espinoza sau Lopez, găsim vinovați de estetica frumosului ,etalat pe pînză, și celebrii Goya, El Greco și Velazquez, dar și ceva flamanzi.

Preponderent gotică, pictura veche excelează cu reprezentări ale sacrului, ca dealtfel și