Gherla, perla barocă a României. Locul unde se află singurul tablou de Rubens din Transilvania

de Claudiu Padurean

Unul dintre cele mai frumoase oraşe baroce din această parte a Europei este Gherla. Este vorba de primul oraş sistematizat din România. Odinioară, Gherla purta numele de Armenopolis şi era considerat drept o veritabilă capitală a armenilor din Transilvania.

Centrul vechi al oraşului Gherla a fost proiectat de un arhitect italian angajat de bogaţii negustori şi bancheri armeni stabiliţi în Transilvania sub conducerea episcopului Oxendius Verzelescu. Armenii au acceptat Unirea religioasă cu Biserica Romei şi au devenit protejaţii Habsburgilor. Oraşul lor, denumit Armenopolis, Gherla de azi, a fost construit cu străzi care se intersectează în unghi drept, iar casele masive, pictate în culori vesele şi cu ornamente sculptate în calcar arătau prosperitatea aşezării. Printre cele mai frumoase se numără Casa cu Atlanţi, transformată în Muzeul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla sau palatul în care a locuit cardinalul Iuliu Hossu. Însă cea mai impresionantă clădire este catedrala armeano-catolică, care se înalţă în piaţa dreptunghiulară din centrul oraşului. Este vorba de o biserică dedicată Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul naţional al armenilor, cel care a transformat vechea Armenie în primul stat creştin din lume. Într-o capelă laterală a acestei biserici baroce se află singurul tablou de Rubens din Transilvania, pânza intitulată Coborârea de pe Cruce. De altfel, moştenirea culturală armenească este prezentă în centrul vechi al oraşului, deşi armeni au mai rămas puţini în Gherla. ”Armeni mai sunt puţinei. Ei s-au ţinut mai mult de unguri şi şi-au uitat limba”, spune unul dintre localnici.

Tot în centrul oraşului se află şi un parc secular. ”O legendă spune că el a fost amenajat de un arhitect care a creat şi grădinile Palatului Imperial Schonbrunn din Viena şi care a fost închis în penitenciarul Gherla după ce şi-a ucis soţia, într-un acces de gelozie. Patrimoniul construit al oraşului poate reprezenta un punct de plecare pentru un adevărat circuit turistic”, spune Mircea Corăbean, fostul preşedinte al Comisiei de Cultură din Consiliul Local Gherla. În Gherla se mai află şi fostul palat al cancelarului Transilvaniei, episcopul Gheorghe Martinuzzi. După moartea cancelarului, palatul a fost transformat în închisoare, destinaţie pe care şi-o păstrează şi în prezent. În fostele şanţuri de apărare ale palatului, în incinta penitenciarului de azi, se află amenajat şi un muzeu unic, dedicat victimelor comunismului, care poate fi vizitat cu o programare prealabilă.

Muzeul Thyseen-Bornemisza din Madrid

 

de Marian Lisu

Avem azi vorbe despre zambile, rebeliuni de îngeri, o dragoste-n oglindă și-o muză ce încântă, indiferent de vremuri.

Nu vă speriați de ciorba cu de toate – e suflul artei ce mi s-a părut demnă de a o pune în valoare, altfel.

Colecția e una dintre cele mai de seamă, poate doar Prado s-o întreacă în zona spaniolă, căci stau degrabă marii maeștri, renascentiști desigur, dar și flamanzi și marile genii cu penel hispanic.

La o scară aproape naturală, găsim pe Hyacinthus și Apollo, în viziunea lui Tiepolo. Venețianul preia un mit al vechilor greci, unul despre iubire, deși subiect tabu și-acum – între bărbați puternici și frumoși, despre o moarte crudă și regrete, dar cu final divin – căci el se va întrupa în flori, în fiecare primăvară ce-o să vină după.

,,Moartea lui Hyacinthus” preia tema antică punând-o în actualitatea secolului italianului (al XVIII-lea), căci jocul antic, cel cu aruncări de discuri, e înlocuit aici de mingi de piatră, lovite cu palete de bărbați potenți.

Se spune că Zefirul deviase traseul proiectilului, căci nu era cu putință ca Apollo să cadă în mrejele unui muritor, chiar dacă era

O poveste sfasietoare ilustrata la Anvers

de Livia Manzatu

Dacă ajungi în Anvers, iar pașii te conduc spre Catedrala Notre-Dame, vei observa, la câțiva metri în fața ei, un grup statuar inedit: o sculptură din marmură albă, reprezentând un băiețel care își strânge în brațe prietenul necuvântător, pavajul servindu-le drept pătură. Nu este o întâmplare faptul că sculptura se află chiar în fața Catedralei: artistul Batist Vermeulen („Tist”) a imortalizat scena bazându-se pe narațiunea din romanul „Un câine din Flandra”, scris în 1872 de Maria Louise Ramée, o autoare engleză celebră sub pseudonimul Ouida.

Povestea tristă a celor doi protagoniști (băiețelul orfan Nello și cățelul său Patrasche) se derulează pe străzile acestui oraș. Într-una din zile, în timp ce vindea lapte, Nello găsește un cățel rănit și începe să îl îngrijească; îi pune numele Patrasche și din acel moment devin nedespărțiți. Fiind orfan și locuind doar cu bunicul său, pentru a câștiga câțiva bănuți, Nello hotărăște să participe la un concurs și pentru a-și realiza visul, acela de a admira operele lui Rubens din interiorul Catedralei Notre-Dame (accesibilă doar cu plata unei taxe de intrare). Din păcate, Nello nu câștigă concursul, locul întâi fiind ocupat de un alt băiat, cu mai puțin talent, dar cu influență. Pentru ca soarta să îi fie și mai potrivnică, bunicul său moare într-un accident, iar Nello este nevoit să se adăpostească cu Patrasche în Catedrală, după ce și-au pierdut casa. Este fericit că în sfârșit poate admira operele lui Rubens, dar, a doua zi dimineața, cei doi sunt găsiți morți de frig.

Acesta este motivul pentru care lucrarea s-a născut chiar în fața Catedralei, pentru ca cei doi să își găsească odihna veșnică într-o dulce îmbrățișare, chiar în fața locului atât de mult visat de micuțul Nello. O sculptură care impresionează prin legătura puternică de prietenie care se naște între un copil și un câine, dar care tulbură privitorul atunci când află povestea sfâșietoare din spatele ei.

Seria marilor muzee europene - Muzeele Regale de Arte Frumoase Bruxelles

    de Marian Lisu

    Muzeele Regale de Arte Frumoase, de acum, sunt amplasate sub aceeasi ,,umbrelă” – o aripă a Palatului Regal, în care le găsim pe cele mai valoroase: Oldmasters, Fin-de-siecle și Magritte.

    Cum aș putea să vă prezint cele peste 20.000 de piese, căci nu este doar artă prin pictură și sculptură, ci și artă decorativă, mobilier, tapițerie și broderie, peste toate fiind arhitectura superbă a palatului gazdă? Am ales să fac doar o succintă prezentare a ceea ce personal ne-a atras atenția, parcă mai ceva decât multe din lucrările pe care cataloagele le încadrează în seria celor ,,mai valoroase”, deci rămân pe principiul – e frumos ce-mi place mie! Și sper, că nu vă voi dezamăgi.

    Prometeu, expus prin filtrul imaginației lui Theodoor Rombouts, e groaza personalizată. Atât de mult iubise omul, că îi dăruise focul, fiind de-acum expus furiei zeilor, titanului fiindu-i dată crunta pedeapsă de a-i fi sfârtecat ficatul de un vultur, ca mai apoi să se regenereze și să o ia mereu de la-nceput, asemeni unui perpetuum mobile. Contorsionat, în plină agonie, personajul mitologic transmite însă o idee altfel, căci el nu dă doar focul viu ci chiar focul rațiunii, cel care duce la cunoaștere, a multor lucruri din afară și din sine. Și astfel, triumfă arta, ca nobil sentiment uman, căci asta stârnea focul rațiunii, iar cel ce este asimilat unui creator de frumos este un titan, ce

Buricul Pământului se află în județul Cluj

de Claudiu Padurean

      Buricul Pământului se află în județul Cluj. Sau, cel puțin, așa susțin locuitorii armeni ai orașului Gherla, primul oraș baroc sistematizat din lume, care a fost construit după un plan prestabilit de către un arhitect italian. Buricul Pământului este, de fapt, catedrala armeano-catolică de care gherlenii sunt foarte mândri.

Centrul orașului Gherla poate fi asemănat cu un imens muzeu în aer liber. Cele mai multe clădiri au fost construite la începutul secolului al XVIII-lea, în stil baroc. Orașul vechi are forma unui dreptunghi, ale cărui străzi sunt paralele cu laturile exterioare. În mijloc se află o piață în care se înalță catedrala armeano-catolică cu hramul Sfântului Grigore Luminătorul, apostolul armenilor. Pentru armenii din Gherla, biserica este Buricul Pământului, pentru că, la data ridicării sale, în anul 1804, era cea mai mare biserică armeano-catolică din lume. 

În Capela Învierii din acest lăcaș de cult este păstrat singurul tablou de Rubens din Transilvania. Acesta a fost dăruit armenilor de către împăratul austriac Francisc I. ”Puținii armeni din Gherla care își păstrează tradițiile strămoșești sunt mândri de moștenirea lor”, spune liderul comunității locale, Janos Estegar.

În Gherla se mai află catedrala greco-catolică, ridicată după ce orașul a devenit, în 1853, reședința unei episcopii greco-catolice. De asemenea, în Casa cu Atlanți funcționează un muzeu în care

Afla mai multe aici!