Îmi place să lucrez în echipă și tocmai de aceea am apelat la sloganul prietenimereu4u

 

de Daniela Gorincioi

Ioan Laslo este ghid de turism din România, originar din județul Mureș. Ghidează grupuri de turiști în țările Europei și nu doar. Are un blog  de călătorii, prietenimereu4u.blogspot.com, unde scrie impresii de călătorii, inclusiv video. Pe pagina lui de facebook găsiți informații din călătorii. Totodată, vă puteți abona la canalul de youtube pentru a vedea materiale video despre călătorii în diferite orașe ale lumii. Ce înseamnă să fii ghid de turism, dar și ce sfaturi oferă unui călător, aflați în interviu.

Daniela Gorincioi: De unde vine pasiunea pentru călătorii? Care a fost motivația dvs în acest sens?

Ioan Laslo: Cred că fiecare om are această tentație de a vedea și altceva decât ceea ce știa până atunci. Unii și-o reprimă și au alte priorități. Eu am pus-o pe primul plan și nu regret asta, deoarece din fiecare călătorie mă întorc alt om, cu alte experiențe de viață și cu alte perspective. Și, cum se spune, pofta vine mâncând. Am avut ocazia să călătoresc și… pur și simplu am făcut-o!

DG: Sunteți originar din județul Mureș. Dacă tot vorbim despre călătorii, care sunt obiectivele turistice din județul Mureș?

IL: Zona în care m-am născut este prea puțin exploatată turistic și, poate tocmai de aceea, este extrem de ofertantă. Dincolo de Târgu-Mureș, care este un oraș încântător (poate puțini știu că are cele mai multe clădiri Art-nouveau din România!), ori Sighișoara, care este de mult o destinație internațională, avem Valea Mureșului Superior, care are peisaje de basm, cunoscuta stațiune Sovata (din ce în ce mai bine pusă în valoare, în ultimii ani!) câteva castele care au aparținut grofilor de altădată, și – cred cel mai important lucru – oameni speciali care te fac să te simți bine! Pentru că localnicii sunt aici extrem de educați și de primitori!

DG: De obicei, câte zile trebuie planificate în județul Mureș și ce ar trebui să luăm în considerare?

IL: Nu sunt adeptul turismului făcut pe fugă. Dar oamenii au diverse idei despre a vizita un loc. Unora le este suficientă o poza în centru, alții vor să intre în amănunte și să cunoască locurile sub toate aspectele lor. Prin urmare, nu va voi da un orizont de timp. Fiecare rămâne cat crede ca ii face plăcere. În mod sigur ai ce face aici, pentru ca zona este și activă cultural, fiind plină de evenimente și de tentații. Trebuie doar ca cineva de al locului să îți atragă atenția asupra lor. Când sunt acasă, în extrasezon, fac acest lucru cu mare plăcere. Dar, din aprilie și până în noiembrie sunt mai mult plecat pe alte meridiane.

DG: Sunteți ghid de turism și pentru alte țări. Care este experiența dvs în acest sens?

IL: Ghidez grupuri de turiști români de 17 ani, dar de 8 ani am făcut din asta activitatea mea principală. Lucrez pentru cel mai mare touroperator român și am învățat enorm de când sunt acolo. De fapt, cred ca saltul către a fi profesionist l-am făcut cu adevărat în acești ultimi 8 ani. Am niște colegi extraordinari și am șansa unor experiențe noi de fiecare dată. Îmi place să lucrez în echipă și, poate tocmai de aceea, am apelat la sloganul prietenimereu4u. Pentru ca de obicei echipajul este format din prieteni, care sunt în slujba turiștilor (adică pentru ei, 4u!). Cum viața este un continuu proces de învățare, nu ezit să iau din tot ce văd și să adaug experienței mele profesionale.

DG: În ce țări ați mers ca și ghid de turism?

IL: Am cam bătut în lung și în lat Europa. Sunt puține țări în care nu am ajuns pe Vechiul Continent. De aceea și am un portofoliu vast. Multe din călătorii le-am făcut pe cont propriu, ca să am timp să iau contact cu oamenii locului. Îmi place să aflu lucruri noi de la aceștia, nu de pe internet sau din ghiduri tipărite. De altfel, cred ca acest lucru da plus-valoare explicațiilor oferite de un ghid profesionist. Altfel, orice om are acces la informațiile generaliste. Îmi respect enorm de mult turiștii și tocmai de aceea cred că nivelul trebuie să fie unul extrem de ridicat.

DG: Care sunt locurile care v-au impresionat?

IL: O să râdeți, dar sunt impresionat mereu. Orice loc din lumea aceasta are ceva frumos. Trebuie doar să îți deschizi ochii și să nu treci indiferent. Iubesc enorm Italia, mai ales pentru elementele de cultură pe care le are, sunt încântat de Spania, unde fiecare provincie parcă este o altă țară, soarele Greciei este firesc să mă atragă… Mă simt extraordinar de bine în Polonia, unde parcă toate sunt exact așa cum ar trebui sa fie, mi-s dragi castelele Cehiei, sunt încântat de peisajele Austriei sau Elveției, îi respect pe sârbii cei hotărâți și… aș putea continua. Nu cred să fi fost undeva și să fi fost dezamăgit. Iar când ajung în locuri noi, cu atât mai mult, încerc să profit de orice posibilă experiență.

DG: Aveți un blog de călătorii, prietenimereu4u.blogspot.com Reușiți să relatați acolo postări despre obiectivele turistice. Ați menționat toate locurile pe care le-ați vizitat ori doar în funcție de context?

IL: Este firesc să scriu despre locurile pe care le vizitez și chiar să promovez anumite destinații, dar nu am o regulă anume. Scriu pur si simplu despre ceea ce îmi vine și ce îmi place. Mai mult, de ceva timp locul acela este plin și de materiale semnate de colaboratori, tocmai pentru ca vorbim de stiluri diferite și destinații cât mai variate. Acum mai bine de 10 ani, când am început acest proiect, am vrut să fie precum un ziar online (lucrasem în presa scrisă și aveam ambiția să fie cel puțin un material pe zi, cu rubricatură, etc.). De altfel, varianta de desktop așa este și structurată. De o vreme, însă, oamenii folosesc tot mai mult accesările de pe telefonul mobil, astfel că varianta destinată acestuia este ceva mai simplă ca design. În extrasezon, când dispun de timp mai mult, încerc să mă țin de cuvânt. Când sunt plecat, însă este mai greu, deoarece prioritatea o constituie atunci grupul de turiști pe care îl însoțesc.

DG: Cine sunt grupurile care merg cu dvs în călătorii?

IL: Însoțesc pe diverse programe grupurile Agenției Christian Tour, dar uneori mai colaborez și cu agenții mai mici, cu care lucram anterior contractului meu cu cel mai mare touroperator din tara noastră.

DG: Spuneți-ne top 5 sfaturi de luat în considerare de un călător?

IL: Nu îmi place să dau sfaturi, dar sunt câteva lucruri pe care le-aș transmite turiștilor. În primul rând să fie foarte atenți la ceea ce achiziționează, să citească atent toate condițiile contractului înainte să-l semneze. Avem de multe ori tendința să consideram că este firesc ceea ce dorim noi și să facem supoziția ca este exact așa. Iar atmosfera se strică atunci când ne exprimam frustrările și e păcat să mergem în locuri frumoase într-o astfel de dispoziție. Având un orizont de așteptare corect, e cu totul altceva. Apoi, să ia în considerare că în turism nu există în realitate cadouri. Totul se plătește într-un fel sau altul, deoarece agențiile de turism urmăresc profitul, nu sunt societăți de binefacere. Un preț corect pentru servicii corecte are uneori înțelesuri diferite, din păcate. Iar, daca totuși, lucrurile nu sunt exact așa cum se așteptau, să se bucure de ceea ce este frumos și sa lase pentru momentul întoarcerii restul. E păcat sa pierzi frumusețea destinației pentru ca nu ți-a plăcut mâncarea sau cine știe ce altceva. Cine știe dacă mai ai vreodată ocazia să ajungi exact acolo.

Și, cel mai important lucru, îi îndemn să călătorească! Sub orice forma și în orice situație posibilă. Lumea aceasta este atât de frumoasă, încât este păcat să nu cunoști măcar o mică parte din ea!

Gasiti materialul publicat pe https://ea.md/interviu-ioan-laslo-imi-place-sa-lucrez-in-echipa-si-tocmai-de-aceea-am-apelat-la-sloganul-prietenimereu4u/

Cu vaporetto, la Venetia

Cati dintre noi nu visam sa ne plimbam pe canalele Venetiei? Imaginatia starneste mereu romantismul fiecaruia si il asociem cu Orasul din Laguna. Turistii au placerea de a ajunge in Piazza San Marco, unde ii asteapta celebra Basilica, simbolul orasului, Libreria Sansoviana, Palatul Dogilor sau Museo Correr, iar de acolo pot face o plimbare lejera spre diverse alte locatii, interesante prin dispunerea lor. Stradutele intortochiate iti permit sa ajungi in diverse locuri, dar adevaratele sosele ale Venetiei sunt canalele. 

Azi va propun insa o alta perspectiva, profitand de filmarea pe care am facut-o cand ma intorceam din Venetia  catre locul in care ne astepta autocarul. Ziua cu lumina splendida mi-a permis o filmare clara, iar eu mi-am permis la randu-mi un mic comentariu live. Ulterior, am dat intaietate muzicii locale si am ales Orchestra Bagutti, care cred ca se potriveste excelent cu filmarea. 

Va astept pe circuitul Italia D Amore, pentru a trai pe viu aceasta experienta unica!

La Colegiata din Santillana del Mar

 

de Ioan Laslo

La Colegiata de Santa Juliana din Santillana del Mar este un monument impresionant al stilului romanesc, situat în Cantabria, Spania. Construită în secolul al XII-lea, colegiata a fost inițial o monastire benedictina, ulterior transformată într-o colegiata sub regulile regulile Ordinului de San Augustin.  Stilul romanesc este evident în structura sa, cu trei nave și trei abside semicirculare si  un turn cilindric. Fațada principală este orientată spre sud și este precedată de un atriu larg, cu un arc semicircular decorat cu un friză ce reprezintă Pantocratorul și  imaginea Sfintei Juliana, al carei mormânt este găzduit aproape de altar. Sculpturile capitelor și canelelor reflectă teme florale și figurate caracteristice stilului romanesc, inclusiv scene din Vechiul și Noul Testament. Colegiata adăpostește relicvele Sfintei Juliana, martirizată în secolul al III-lea.

În 2015, colegiata a fost inclusă în lista Patrimoniului Mondial UNESCO ca parte a "Caminos de Santiago de Compostela: Camino Francés și Caminos del Norte de España", dar a fost declarat Monument Național al Spaniei înca din 1889. Este deci un simbol al istoriei și culturii regiunii.

Vizitatorii pot explora frumusețea arhitecturii romanice, să admire sculpturile detaliate și să se bucură de atmosfera sacrală și istorică a locului. Este un loc ideal pentru cei care doresc să învețe mai multe despre arta și istoria medievală spaniolă.

Ai avut ocazia să vizitezi această colegiata? Dacă nu, te invit să o facem împreună, pe programul "Țara Bascilor și nordul Spaniei"! Găsiți amănuntele dând click aici! 

Cascada Karpuzkaldiran – legenda si frumusete naturala

 

de Livia Manzatu

Daca intr-un material anterior povesteam despre experienta la inaltime traita intr-un balon cu aer cald in

Cappadocia, astazi va voi dezvalui o alta frumusete naturala descoperita de aceasta data in Antalya, mai

precis in statiunea Lara, considerata perla Mediteranei. Aici, in parcul central al statiunii, imaginea spectaculoasa a unei cascade a carei apa se revarsa direct in Mediterana a ramas intiparita in minte. De la ghidul local am aflat povestea acestei cascade, numita Karpuzkaldiran. Tradus din limba turca, numele dat de localnici inseamna “cascada pepenilor verzi smulsi”. Legenda spune ca odinioara localnicii plantau pepeni de-a lungul raului Duden. In timpul inundatiilor, suvoaiele de apa maturau plantatiile si torentii se revarsau in mare laolalta cu culturile. Astazi, cascada ofera privitorului doar o imagine spectaculoasa a revarsarii in mare de la o inaltime de 42 de metri, ceea ce o face unica in lume. La intalnirea apelor se formeaza un curcubeu.

Bucataria traditionala din nordul Spaniei

de Livia Manzatu

Nordul Spaniei se mandreste cu o bogata istorie si cultura, peisaje spectaculoase, orase elegante si civilizate, precum si cu o delicioasa bucatarie traditionala. Aici, mai mult decat in oricare colt al Spaniei, veti trai o experienta gastronomica de neuitat, fie ca veti merge in renumitele “bodegas”, fie ca veti alege sa degustati preparate rafinate intr-unul din numeroasele restaurante cu stele Michelin (restaurantele din San Sebastian poarta mai multe stele Michelin decat Parisul, dar e drept ca pentru ele aveti nevoie de o rezervare prealabila, iar preturile sunt pe masura!). Oricare ar fi optiunea dumneavoastra, papilele gustative va vor multumi. De la basci, atat de renumiti pentru bucataria fina, la Asturia cu abundenta sa de peste, fructe de mare si legume, bucataria din nordul Spaniei se situeaza printre cele mai variate din Europa.

In programul “Tara Bascilor si nordul Spaniei” veti avea prilejul sa gustati unele dintre cele mai renumite preparate specifice celor trei provincii: Tara Bascilor, Asturia si Cantabria.

In Tara Bascilor vestitele gustari de tip tapas se numesc „pintxos”. Ele nu sunt un preparat in sine, ci constau in mai multe portii de mancare mici, ca niste aperitive. Preparatele pot fi reci (jamón serrano, queso manchego, masline etc.) sau calde (tortilla española, chiftelute etc). Sunt servite pe o felie mica de paine, cu o varietate de topping-uri, printre care: file de ansoa, somon, carnați, branză, omleta tortilla sau sunca. Multe sunt prinse cu o scobitoare si uneori sunt gandite sa fie inghitite dintr-o singura imbucatura. Prezentarea lor iti face mereu cu ochiul!

Nimic nu este mai „spaniol” decat celebrul jamón. Spre deosebire de prosciutto-ul italienesc, jamón-ul este o sunca de un rosu aprins. A devenit o adevarata arta taierea acestei sunci, iar cei care o fac sunt considerati adevarati artisti, deoarece doar cu multa experienta se poate obtine felia de jamón de grosime ideala, aproape transparenta. Jamón ibérico este cel mai bun tip de jamon, fiind un preparat uscat, pregatit din carnea porcilor negri iberici, special crescuti si hraniti cu ghinda pentru a da carnii o aroma distincta de nuci. Picioarele posterioare sunt sarate si uscate la aer timp de cel putin 36 de luni. Jamón ibérico este din acest motiv destul de piperat la pret. Este servit in felii foarte subtiri. Jamón ibérico este mai comun in zonele de munte, unde localnicii obisnuiesc sa sareze carnea si sa o lase la uscat. Merge de minune acompaniat de un pahar de vin rosu sec Rioja. Jamón serrano este mai ieftin decat jamón ibérico, dar gustul nu poate fi comparat. Ambele tipuri de jamón au arome aparte, pe care merita sa le incercati. Cu certitudine veti deveni fan-ul unuia dintre ele.

Tortilla de patatas – o mancare tipic spaniola, un fel de omleta preparata din cartofi si ceapa. Este servita de multe ori pe post de tapas. Exista si variante in care se foloseste jamon, fructe de mare sau alte ingrediente care o fac si ma gustoasa. De obicei, localnicii cer un pincho de tortilla, adica o felie. In cantabria exista si cele mai bune anchoa, numai bune pentru o gustarica. Ele sunt anchoas de santoña, care alaturi de un sidra de buna calitate poate fi degustata mai peste tot. Chorizo sunt carnati de porc, cu multa boia iute, preparati in intestinele naturale ale porcului. Se folosesc cu succes in fabada asturiana. Cum tot acolo intalnim si morcilla (aduce putin cu sangeretele nostru). Branzeturile locale sunt si ele delicioase si inregistrate ca produse de marca.

Fara discutie ca, in Asturia fabada este la mare pret. Ingredientul principal este fabas, un tip de fasole alba, care este gatita la foc mic cu costita de porc, chorizo si morcilla asturiana. Astfel se obtine o tocana consistenta. Este servita ca prim fel si are variante putin diferite in celelalte provincii nordice. De exemplu, pote are adaugat si cartof, precum si o serie de verdeturi locale, extrem de gustoase, in vreme ce in Cantabria, am gasit o alta varianta aparuta in meniuri sub numele simplu de cocina montaña. Oricare dintre variante este unprim fel de mancare extrem de consistent si de gustos. Tot la primul fel pot fi servite rabas de calamar (rondele) sau alte fructe de mare, de obicei prajite. Pentru cei care doresc ceva mai usor, ensalata rusa, sau spaghetele bolognese, desi specifice altor bucatarii, sunt des intalnite pe meniuri la primo.

La secundo, este neaparat sa faceti cunostiinta cu pestele si fructele de mare locale. Proaspete (de cele mai multe ori pescuite chiar in noaptea anterioara!) si gatite dupa retete locale vechi, ele constituie o adevarata experienta culinara de calitate. Lubina, merluza, sau pestele-spada sunt doar cateva dintre variante, iar langustele, homarii, scoicile si crevetii pot aparea pe orice platou cu fructe de mare. Desigur orezul este garnitura principala (pregatit in diverse feluri si cu numeroase condimente), dar daca nu esti mare fan poti adauga garnitura de cartofi sau legume diverse. Paella con mariscos nu lipseste nici aici, dar este important sa fiti cel putin doua persoane pentru a comanda. Daca totusi nu agreati produsele oferite de apa marii, gasiti excelent pregatit tot ce tine de carnea de vita sau de porc. Entrecot de ternera trebuie comandat in sange, medio sau bine prajit (in functie de gustul dumneavoastra), dar eu am preferat mereu al horno (la cuptor), cu sos de piper verde. Desigur exista si varianta carnii de porc. Localnicii adora chuleta de cerdo (cotletul de porc), cu diverse garnituri, dar exista si numeroase tocanite care va stau la dispozitie. De asemenea, va recomand cachopo (un fel de biftec, cu garnitura de cartofi la cuptor si ardei).

Nu se poate termina masa fara un postres (ceva dulce). Churros cn chocolata (gogosi fierbinti si delicioase, presarate cu scortisoara si zahar si insotite de un sos de ciocolata, sunt perfecte alaturi de o cafea aburinda ori de un ceai sau, de ce nu, de a fi savurate direct pe strada. Flan de casero se prepara din galbenusuri de ou, lapte, zahar, faina de porumb, lamaie, portocala si scortisoara. Peste crema se presara o cantitate generoasa de zahar, care apoi se flambeaza, astfel incat sa se obtina un strat subtire si dur.  Arroz con leche este o budinca simpla de orez facuta din laptele bogat si cremos provenit de la vacutele din Asturia si Cantabria. Laptele care nu este îmbuteliat este folosit în schimb pentru a produce unele dintre cele mai bune branzeturi din Spania. Laptele de vaca, oaie si capra este folosit pentru a face o branza cremoasa, moale, care este invelita in frunze de castan si depozitata in pesteri. De altfel tarta de quesso este un alt dulce care foloseste branza locala. 

Vinurile din zona sunt fabuloase. Fie ca vorbim despre vinurile cantabreze, usoare si mai ales albe, fie de cele din regiunea apropiata Rioja, provincie aflata tot in nordul Spaniei, celebra pentru cele peste 65.000 de hectare de vita-de-vie raspandite in cele 3 zone ale provinciei: Rioja Alta, Rioja Alavesa si Rioja Oriental. Productia de struguri a celor peste 16.000 de podgorii este impartita in cele peste 650 de crame, productia anuala fiind de peste 3 milioane de hectolitri. Fiecare terroir imprima o personalitate distincta vinurilor, situand Rioja la loc de cinste in preferintele iubitorilor acestei bauturi. In gama de vinuri predomina soiul Tempranillo, dar sunt apreciate deopotriva si cupajele din Tempranillo alaturi de struguri din soiurile Garnache, Graciano si Mazuelo. La cea mai mare cautare (si) aici. Marques de Murietta, Marques de Caceres, Faustino VII, Campo de Viejo, Beronia, Baron de Ley si numeroase altele sunt o garantie a calitatii. Ele pot fi servite fie invarianta crianza (mai noi), fie reserva (vin invechit) sau gran reserva (ceva mai scumpe, dar exceptionale!). 

Dar bautura traditionala in Asturia, imprumitata si de Cantabria si servita si in Tara Bascilor este sidra (cidrul de mere, o bautura tulbure, usor acra, cu un miros specific, produs dupa retete traditionale). Este imbuteliata in sticle inchise la culoare, iar barmanul face un adevarat spectacol din servirea ei: tinand sticla cu o mana deasupra capului, el toarna in paharul care este tinut cat mai jos, pentru a-l aera. Exista, desigur si localuri specifice numite sidrerii, unde se consuma aceasta bautura.