Museo Civico din Napoli

 

de Marian Lisu 

Seria marilor muzee europene

Napoli, Italia, la Museo Civico

Ca unul dintre stindardurile napolitane - ale capitalei celor Doua Sicilii - cum a mai fost cunoscut în vâltoarea vremurilor, stă de strajă la intrarea în golf - Castelul Nuovo. A fost totodată reduta de apărare navală, dar și reședința regală, în prezent adăpost al colecțiilor de artă.

Se mai cunoaște și sub denumirea de Maschio Angioino sau Chastiau Neuf și rămâne unul dintre simbolurile elocvente pentru Napoli.

Încă din secolul al XIII-lea se ridică sub privirea atentă a lui Carol I de Anjou mândrul edificiu, ce e apoi îmbunătățit (fortificat) de urmașul său (al II-lea Carol), precum și de Robert de Anjou, iar decorarea cu fresce minunate și picturi măiastre de Giotto în Capela Palatină, acolo unde se găsește și coroana regală.

Porțile de bronz sunt păstrate cu loviturile ghiulelelor trase (unele nici nu au mai fost extrase).

La etaje sunt amenajate galerii de artă (pictură și sculptură), unele opere geniale, preponderent pictori italieni - școala napoletană: Migliaro, Dalbono, Santoro, Cammarano, Cortese, Gemito și alții, unele fiind reprezentări ale obiceiurilor și peisajelor locului, altele legate de evenimente istorice marcante.

Azi nu vă dau amănunte, căci este zi de bucuria nașterii – vă las să vă bucurați prin cele trei lucrări ale adorației, din care primele sunt ale magilor. Bucurață-vă, deci!

Assisi și neștiutele căi

de Elena Cercel

        Sub nori, verdele inconfundabilului peisaj italian avea nuanțe stranii și schimbătoare, ducându-mă cu gândul la penajul irizat al unui colibri. Cred că niște zile mereu îsorite mi-ar fi făcut experiența oarecum incompletă. Totuși, în primăvara aceea am avut mult noroc: niciun strop de ploaie nu mi-a stânjenit căutarea febrilă și contra-cronometru de a surprinde cât mai multă istorie și artă prin locurile care au fost leagănul Renașterii în Europa. Seninul și norii s-au perindat cu schimbul pe tot drumul nostru – o vreme perfectă de umblat ziua-ntreagă pe străzi.

Nu mai știu la ce oră am ajuns în Assisi. Era înainte de amiază, cred, iar zidurile micii fortificații umbriene își înfățișau sobrietatea blocurilor de piatră roasă de vremuri într-o sumedenie de nuanțe argiloase, ideale pentru iubitorii de rustic și arhaic, dar mai greu sesizabile pentru ochii doritori de spectacol fastuos. Din loc în loc, rar și prețios, severitatea medievală era întreruptă de elegante dar discrete arcade cioplite, ancadramente și ornamentații de Renaștere foarte timpurie, ca să ne amintească unde suntem și de ce am venit.

Drumul urca, îngust și mărginit de clădiri sobre și rectangulare, cu unul-două etaje și cu prăvălii de suveniruri, ca peste tot prin orașele turistice. La capătul lui, printr-un arc mare de piatră, se zărea Bazilica San Francesco d'Assisi, sfântul-cerșetor și truditor cu

"Ponturi" la Florenta

de Marian Lisu

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra intregului oras indicat sa incepeti cu o deplasare rapida pe cel mai inalt punct – Manastirea San Miniato al Monte, care pe langa biserica milenara – are chiar 1000 de ani de la constructie, aveti o panorama superba, un cimitir monumental unde se odihnesc si celebritati italiene, iar la scurta distanta, Piatalle Michelangelo de unde se fac cele mai luminoase fotografii. Basilica este o minunatie, fatada bicolora facuta parca ieri, interioare cu mozaicuri bine definite, fresce pe care se observa patina timpului si pavaje in tonalitati fara contraste.Pentru suflu suplimentar se pot alege capele diferite, una in subteran, alta la inaltime, biserica avand astfel 3 nivele de studiu, cea mai ineresanta pare Capela Cardinalului Portugaliei.

Daca ajungeti in Piata strajuita de grupul statuar dedicat lui Michelangelo, in fapt un alt David scara 1:1, dar pe un soclu impozant ,,pazit” de nimfe sau ingeri, este util sa luati repere si sa deduceti distante- se vad toate obiectivele majore si doar asa realizati complexitatea construirii de catre maestrul Brunelleschi a motului Domului florentin , superbul turn Giotto, Palazzo Vechio cu turnul ceasului din Piazza Senioria, podurile de peste Arno…iar cat consoata face o baie de soare daca te tin puterile poti incerca un test-drive cu ultimul model de la Ferrari, evident ,,rosu ca focu' sa te cuprinda norocul”.

Sa nu uit..toata distractia te costa 1 euro, autobuzul orasenesc luat de la

Cateva "ponturi" la Napoli

de Marian Lisu

      Ca unul din stindardurile napolitane, capitala celor doua Sicilii cum a mai fost cunoscut din vremuri, sta de straja la intrarea in golf Castelul Nuovo. A fost totodata reduta de aparare navala dar si resedinta regala, in prezent adapost al unor muzee sau colectii de arta.Se mai cunoaste si sub denumirea de Maschio Angioino sau cea de Chastiau Neuf.

     Inca din secolul XIII se ridica sub privirea lui Carol I de Anjou, imbunatatit si fortificat de urmasul sau (al II-lea) precum si de Robert de Anjou, decorat cu fresce si picturi originale de Giotto in Capela Palatina, acolo unde se gaseste si coroana regala. Portile de bronz sunt pastrate cu loviturile ghiulelelor trase, unele nici nu au mai fost extrase, iar la etaje sunt vizitabile galerii de arta (pictura si sculptura), unele opere geniale, preponderent