vineri, 11 decembrie 2020

Seria marilor muzee europene - Galeriile Ufizzi

 

de Marian Lisu

   Dacă ieri am pus în discuție statui cu zei și nimfe, sfârșitul- ca un rug al vanității, ori dizertații despre eternul feminin (în splendoarea de le făcuse Mama lor, natura) ei, azi vom discuta... cam tot pe-aceeași temă, dar cu alte perspective și prin filtrul altor simțiri artistice. Galeriile Ufizzi- etajele palatului cu nestemate din orașul Medici-lor, sunt cele de lângă Arno, practic lipite de Ponte Vecchio, căci apendicele lor e Coridorul Vasari, cel plin cu tablouri exclusiviste, ce fusese gândit ca spațiu secret de refugiu spre Palazzo Pitti, dinspre cel Vecchio. E printre cele mai valoroase din lume, au mai toți granzii italieni: Botticelli, Rafael, Tiziano, Caravaggio, dar și surprinzătorii (ca pictori) Leonardo da Vinci și

joi, 10 decembrie 2020

Atmosfera de Sarbatoare si nu prea, la Iasi


de Lenuta Andries


Oficialitățile Iasului ne oferă un cadru frumos in zona centrala a orasului si pe bulevardele mari ale acestuia, dar prezenta oamenilor este mult redusă in timpul zilelor de lucru. La sfarsit de saptamana este, ce e drept, mai multa agitație.  Ceea ce  m-a întristat pe mine foarte tare este apatia celor din căsuțele cu fel de fel de bunătăți, a celor care vand produdele traditionale . Mi s-a spăus ca se vine foarte  putin si toate micile baruri care faceau atmosfera de altadata sunt închise acum. Este o atmosfera de Sarbatoare si nu prea si la Iasi, ca de altfel in intreaga tara. Anul 2020 va ramane probabil in amintirea noastra ca unul al lipsei de bucurie. Raman doar luminitele superbe, care ar trebui sa ne mai invioreze putin.

Seria marilor muzee europene - Muzeele Regale de Arte Frumoase Bruxelles


    de Marian Lisu

    Muzeele Regale de Arte Frumoase, de acum, sunt amplasate sub aceeasi ,,umbrelă” – o aripă a Palatului Regal, în care le găsim pe cele mai valoroase: Oldmasters, Fin-de-siecle și Magritte.

    Cum aș putea să vă prezint cele peste 20.000 de piese, căci nu este doar artă prin pictură și sculptură, ci și artă decorativă, mobilier, tapițerie și broderie, peste toate fiind arhitectura superbă a palatului gazdă? Am ales să fac doar o succintă prezentare a ceea ce personal ne-a atras atenția, parcă mai ceva decât multe din lucrările pe care cataloagele le încadrează în seria celor ,,mai valoroase”, deci rămân pe principiul – e frumos ce-mi place mie! Și sper, că nu vă voi dezamăgi.

    
Prometeu, expus prin filtrul imaginației lui Theodoor Rombouts, e groaza personalizată. Atât de mult iubise omul, că îi dăruise focul, fiind de-acum expus furiei zeilor, titanului fiindu-i dată crunta pedeapsă de a-i fi sfârtecat ficatul de un vultur, ca mai apoi să se regenereze și să o ia mereu de la-nceput, asemeni unui perpetuum mobile. Contorsionat, în plină agonie, personajul mitologic transmite însă o idee altfel, căci el nu dă doar focul viu ci chiar focul rațiunii, cel care duce la cunoaștere, a multor lucruri din afară și din sine. Și astfel, triumfă arta, ca nobil sentiment uman, căci asta stârnea focul rațiunii, iar cel ce este asimilat unui creator de frumos este un titan, ce

miercuri, 9 decembrie 2020

Seria marilor muzee europene - Bory Var



    
de Marian Lisu

    Szekesfehervar, Ungaria , la Bory-Var (Castelul-muzeu Bory).
Cât poate atârna într-o balanță fiorul unei iubiri nemăsurate?!?! Cât merită sacrificat, pentru draga lui dragă, un suflet creator, căci în exemplul de azi avem o dublă măsură a demonstrației de investire, cu cel mai nobil sentimen uman, între barbat și femeie, între cel care dă atât de mult încât nici nu gândești cum de-a putut primi o muză.
    Dacă afirm că Bory-var este Taj Mahal-ul unguresc, greșesc ceva-n detalii. Căci dacă Shah Jahan dusese la extrem frumosul din arhitectură la Agra, pentru memoria fostei iubite, ce odihnea pe-atunci în somn de veci și nu se bucura de minunea lumii, ei bine, creatorul de aici muncește fără preget, pret de

marți, 8 decembrie 2020

Stema Orașului Brașov - intre legende si actualitate


      de Maricela Stupar

    O legendă care dăinuie de peste 1000 de ani, ne dezvăluie originea stemei Brașovului care reprezintă o coroană pe trunchiul unui copac. Ea spune că  Regele maghiar Solomon (1063-1074), fiind  urmărit de invadatorii cumani (pecenegi), s-a refugiat la Brașov. Cumanii erau un popor de luptători sadici care ucideau pe oricine le stătea în cale și cucereau teritorii printro cruzime dusă la extrem. Se spune că atunci, urmărit de către cumani, Regele Solomon, a ajuns în pădure (pe atunci, zona Cetății și a Scheiului era o pădure imensă) unde, pentru a nu fi recunoscut, și-a dat jos coroana de pe cap și a așezat-o pe trunchiul unui copac. Cumanii văzând coroana pe trunchiul copacului, nerecunoscându-l, au crezut că regele a murit căzând în prăpastie. Legenda mai spune că Regele Solomon, ar fi sărit cu calul peste valea ce străbate cele două stânci, scăpând cu viață iar dușmanii săi căzând în prăpastie. Astfel, Regele Solomon a scăpat de cumani, după care s-a ascuns într-o peșteră cu bogățiile pe care le avea asupra lui. Zona în care Regele Solomon i-a păcălit pe cumani se numește acum Pietrele lui Solomon. 

    Sute de ani mai târziu, un ţăran mergând în pădure, a găsit coroana chiar pe locul unde acum se află Casa Sfatului. Acesta a dat-o primarului din oraș iar acesta a depus-o spre păstrare la Biserica Neagră. Aşa a ajuns Braşovul să ne numească în germană Kronstadt, oraşul Coroanei. Zona Pietrele lui Solomon se află în