marți, 8 decembrie 2020

Stema Orașului Brașov - intre legende si actualitate


      de Maricela Stupar

    O legendă care dăinuie de peste 1000 de ani, ne dezvăluie originea stemei Brașovului care reprezintă o coroană pe trunchiul unui copac. Ea spune că  Regele maghiar Solomon (1063-1074), fiind  urmărit de invadatorii cumani (pecenegi), s-a refugiat la Brașov. Cumanii erau un popor de luptători sadici care ucideau pe oricine le stătea în cale și cucereau teritorii printro cruzime dusă la extrem. Se spune că atunci, urmărit de către cumani, Regele Solomon, a ajuns în pădure (pe atunci, zona Cetății și a Scheiului era o pădure imensă) unde, pentru a nu fi recunoscut, și-a dat jos coroana de pe cap și a așezat-o pe trunchiul unui copac. Cumanii văzând coroana pe trunchiul copacului, nerecunoscându-l, au crezut că regele a murit căzând în prăpastie. Legenda mai spune că Regele Solomon, ar fi sărit cu calul peste valea ce străbate cele două stânci, scăpând cu viață iar dușmanii săi căzând în prăpastie. Astfel, Regele Solomon a scăpat de cumani, după care s-a ascuns într-o peșteră cu bogățiile pe care le avea asupra lui. Zona în care Regele Solomon i-a păcălit pe cumani se numește acum Pietrele lui Solomon. 

    Sute de ani mai târziu, un ţăran mergând în pădure, a găsit coroana chiar pe locul unde acum se află Casa Sfatului. Acesta a dat-o primarului din oraș iar acesta a depus-o spre păstrare la Biserica Neagră. Aşa a ajuns Braşovul să ne numească în germană Kronstadt, oraşul Coroanei. Zona Pietrele lui Solomon se află în

partea nord-vestică a Masivului Postăvarul, între Muntele Tâmpa și rezervația naturală Stejerișul Mare, fiind străbătută de râul Valea cu Apă, cunoscut sub denumirea de râul Solomon.


    Pietrele lui Solomon reprezintă azi o superbă arie naturală unde se află mai multe formațiuni geologice: abrupturi calcaroase, stâncării, grohotișuri, turnuri, fenomene carstice de un deosebit interes peisagistic și turistic. Cheiul este străbătut de râul lui Solomon ce formează mai multe cascade și un mic defileu, de izvoare cu apă limpezi și reci. Un drum forestier ce leagă zona Șchei și zona Pietrele lui Solomon de stațiunea turistică Poiana Brașov, străbate această arie naturală. Astăzi întreaga zonă este amenajată pentru plimbări în aer liber, relaxare, picnic sau cățărare pe abrupturile stâncoase din cheile Pietrelor. Tot la Pietrele lui Solomon există locul cunoscut de brașoveni sub denumirea de „Între Chietri”, loc în care, din vremuri imemoriale, urcau Junii din Șcheii Brașovului în Miercurea Paștilor pentru a desfășura ritualul aruncării buzduganului și a juca hora junilor. Azi acest eveniment tradițional al șcheienilor este cunoscut sub numele de „Coborârea Junilor în Cetate și urcarea la Pietrele lui Solomon”  acest eveniment se desfășoară în fiecare an în Duminica Tomii, adică în prima duminică după Duminica Paștilor, 

      O altă interpretare a stemei Brașovului este aceea că această coroană pe stema Brașovului, reprezintă regalitatea. Tulpina copacului reprezintă puternica cetate, iar scoarţa tulpinei o reprezintă zidurile fortificaţiei. Rădăcinile copacului le reprezintă pe cele 13 comunităţi de saşi din ţinutul Bârsei, care susţin oraşul aşa cum rădăcinile susţin trunchiul unui copac. Se mai spune că rădăcinile reprezinta munca saşilor care au construit oraşul și l-a dezvoltat.

 


       De-a lungul timpului stema a suferit unele schimbări. În 1353 stema Braşovului era formată dintr-o coroană cu ornamente sculptate în forma de crin, însoţită de o floare de crin. În anul 1429 a apărut şi trunchiul de copac aflat sub coroană inspirat din legenda Regelui Solomon. Toate aceste simboluri reprezintă numele cetăţii Corona. Stema actuală a municipiul Braşov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, reprezintă un scut albastru pe care vedem un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi  care reprezintă simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri. (Brașovul se mai numea și „cetatea celor șapte bastioane”). Semnificaţia în ansamblu a stemei este „Înţelepciunea şi Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, din cadrul Academiei Române. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu