Dis de dimineata ne-am imbarcat pe un vaporas, "sub pavilion românesc", si am parasit Assuanul. Destinatia noastra a fost un sat nubian. Cine sunt nubienii? Sunt un popor cu o istorie de peste 4000 de ani, sicanandu-se in permanenta cu egiptenii. Locuiesc in sudul țării si in Sudan, avand pielea mult mai pigmentata decât egiptenii. E vizibil in poza cu negustorul de cuțite și cu băiețelul cu crocodil. L-am poreclit Lacoste. După ce-am acostat, am încălecat pe cămile si am pornit spre sat. In 25 -30 de minute s-au ivit primele căsuțe, una mai darapanata ca alta. Pe singura de "Doamne ajuta" am fotografiat-o si am postat-o. Cromatica acestora este foarte interesantă, albastru fiind stăpân. Locuința nubiana este foarte interesantă, cu spațiul de socializare (livingul) situat în centru. De jur împrejur sunt dormitoare, bucătăria comună si camara. Toaleta, asemenea chinezilor, e poziționată spre strada. Într-o gospodărie nubiana conviețuiesc 3 generatii. Asta imi aminteste de
casa parinteasca. Este in estenta o reteta tradionala de succes a convietuirii interumane.
casa parinteasca. Este in estenta o reteta tradionala de succes a convietuirii interumane.
Nubienii sunt prietenosi. Cum am descalecat camilele, ne-au intampinat cativa localnici. Pe aici toti se ocupa cu negotul, fiind totusi mai putin agresivi decat cei din zonele intens frecventate de turisti. Daca noi ne intampinam musafirii cu paine si sare, nubienii o fac cu: paine, miere, branza sarata si halva. Mirosul de tamaie, amestecat cu cel de ceai nubian, iti cucerește narile de cum ai ajuns.
Am ajuns in gara din Assuan. Sprijinit de-un stâlp, profit de cele 20 de min de asteptare pentru a va mai dilua obsesiile despre virusuri.
Asa ca, dupa experienta nubiana, am poposit la Obeliscul neterminat al lui Hatsepsut. Obeliscurile sunt monumente fascinante, construite dintr-o singura bucata de piatra. Se vede in imagine ca, după ce l-au decupat, a apărut o fisură în partea superioară. Prin urmare a fost abandonat. Langa el, la 25 -30 de metri, este o groapa imensa. De aici a fost scos obeliscul ce acum se afla in Piața Concorde din Paris. A doua oprire a fost la Barajul nou de la Assuan, în spatele căruia s-a format Lacul Nasser. E unul dintre cele mai mari lacuri de baraj. Aproximativ cat suprafata Județului Mureș.
Ultima oprire a fost la Muzeul Papirusului din Assuan. In aceasta tara papirusul este monopol de stat. Poate fi achiziționat doar din câteva locuri. Ceea ce vedeti de vanzare pe toate tarabele, în mâinile comercianților zgomotosi, nu este papirus. Va atașez si câteva poze cu modele celebre de papirus. Cel al Judecății de Apoi, in viziunea egiptenilor antici, v-am descris-o mai pe-ndelete. Hai ca vine trenul!
Asa ca, dupa experienta nubiana, am poposit la Obeliscul neterminat al lui Hatsepsut. Obeliscurile sunt monumente fascinante, construite dintr-o singura bucata de piatra. Se vede in imagine ca, după ce l-au decupat, a apărut o fisură în partea superioară. Prin urmare a fost abandonat. Langa el, la 25 -30 de metri, este o groapa imensa. De aici a fost scos obeliscul ce acum se afla in Piața Concorde din Paris. A doua oprire a fost la Barajul nou de la Assuan, în spatele căruia s-a format Lacul Nasser. E unul dintre cele mai mari lacuri de baraj. Aproximativ cat suprafata Județului Mureș.
Ultima oprire a fost la Muzeul Papirusului din Assuan. In aceasta tara papirusul este monopol de stat. Poate fi achiziționat doar din câteva locuri. Ceea ce vedeti de vanzare pe toate tarabele, în mâinile comercianților zgomotosi, nu este papirus. Va atașez si câteva poze cu modele celebre de papirus. Cel al Judecății de Apoi, in viziunea egiptenilor antici, v-am descris-o mai pe-ndelete. Hai ca vine trenul!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu