luni, 1 noiembrie 2021

Muzeul de Istorie din Balcic


 de Elena Trifan

În „Muzeul de Istorie” din Balcic se află o colecţie bogată de obiecte aparţinând unor epoci îndepărtate, reprezentative pentru reconstituirea istoricului localităţii: lămpi, opaiţe religioase, obiecte de adoraţie, vertebre de mamuţi, veselă pentru idoli din neolitic, veselă şi ceramică, frescă tracă tombală de la Alexandrov, exponate tracice şi celtice din epoca târzie a fierului, un model de altar, bazorelief în piatră, statuia lui Pan - replică, obiecte de cult din bronz, capul statuii lui Priest, decoraţii romane, torsul lui Dionisos, tablou faţadă templu (templul lui Dionisos) din marmură, interiorul templului, numismatică din localităţile: Istrus – Callatis, Apollonia Pontica, Dionysopolis, Messembria, Odesos, Marcianopolis, Alexandrov, Lysimachos, Sariakos, tablou frescă din Pompei, sec. I inainte de Cristos care îi reprezintă pe Bacchus, Ariadne şi Satyr, lămpi romane şi veselă din ceramică, lămpi din teracotă şi figurine din epoca elenistică, amfore, depozit de pietre şi ancore, podoabe medievale etc.

Trepte de lumină în Banat - Drobeta Turnu Severin

 de Elena Trifan

Dorinţa mea de a cunoaşte mai bine acest ţinut al ţării noastre mă obsedează de aproximativ 30 de ani, când întorcându-ne dintr-un concediu petrecut la Moneasa am făcut un scurt popas în Timişoara, am admirat din mers splendoarea Dunării la Cazane, am poposit o noapte în Drobeta şi a doua zi de dimineaţă am vizitat piciorul podului lui Apolodor din Damasc, ruinele castrului roman şi Muzeul Regiunii Porţile-de-Fier. Power point-urile primite de la cunoscuţi cu imagini ale Dunării la Cazane mi-au incitat şi mai mult această dorinţă. Abia în toamna anului 2017 dorinţa mi-a fost împlinită când împreună cu un grup de excursionişti am făcut o călătorie cu un itinerariu destul de complex în localităţi de pe malul Dunării şi din Banatul Montan: Porţile-de-Fier, Orşova, Eşelniţa, Băile Herculane, Oraviţa, Anina, Rudăria. Drobeta-Turnu Severin, oraşul de pe malul Dunării, cu o istorie milenară, gazda multor „musafiri” mai mult sau mai puţin doriţi şi-a creat un aspect şi o cultură originale aflate la confluenţa mai multor civilizaţii. În mod indirect poate fi numit element sine qua non al formării poporului român, căci fără podul lui Apolodor din Damasc construit aici peste Dunăre de către romani, aceasta nu ar fi fost posibilă.


Piciorul podului şi castrul roman stau mărturie şi astăzi a acelor vremuri de măreţie arhitectonică şi militară, dar, din păcate, nu au putut fi vizitate, în schimb panorama Dunării şi Cetatea Medievală a Severinului ne-au oferit o frumoasă şi interesantă formă de cunoaştere. Cetatea Medievală, cel mai important obiectiv strategic din regiune în Evul Mediu, impresionează atât prin construcţia în sine, cât şi prin cadrul de natură în care se află: în Parcul „Dragalina” şi pe malul Dunării, locuitorilor oraşului de astăzi şi turiştilor oferindu-le şi un minunat prilej de recreere. Cetatea a fost construită în anul 1233 şi fortificată după fiecare atac. Evenimente importante din istoria ei amintesc de numele lui Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Matei Corvin etc. După 300 de ani de existenţă a fost distrusă din ordinul lui Suleiman Magnificul şi materialele ei duse pe malul sârbesc. Cetatea a fost reconstruită între anii 2013-2015 şi impresionează prin culoarea şi grosimea zidurilor de 1,5 – 2 metri, prin felul în care este compartimentată, capelă, turnuri de apărare. Viaţa pulsează parcă în zidurile şi în interiorul ei, într-o dezvoltare a verticalităţii din vremuri imemorabile, cu deschideri spre apa Dunării, sub ocrotirea mai mult sau mai puţin luminoasă a cerului. 


În apropierea ei se află Palatul Culturii „Theodor Costescu”, monument de arhitectură, aflat pe lista UNESCO. A intrat în circuitul public în 1924 şi poartă numele celui care a fost directorul Liceului „Traian” din Drobeta, membru al Academiei şi a contribuit cu fonduri proprii şi prin organizarea de subscripţii la construirea acestuia. Privită din exterior clădirea impresionează prin monumentalitate si prin stilul plăcut, elegant, rafinat. 


În apropierea palatului un copac cu frunze de un galben intens luminează peisajul şi fascinează privirea. Frunzele lui par a fi bucle de lumină curgătoare, aur fraged şi însufleţit. În faţa lui este Fântâna Cinetică, o invenţie din oţel inoxidabil, creaţie a sculptorului Constantin Lucaci, unul din marii sculptori în oţel ai lumii, laureat al Premiului Herder. Ingenioase ţâşniri acvatice izvorăsc pe rând din axul central sau din panouri laterale, părând braţele unor dansatori cuprinşi într-un dans al armoniei universale. Privită în ansamblul formelor şi manifestărilor ei fântâna este un elogiu adus apei ca simbol al germinaţiei veşnice, într-o mişcare ce sfidează trecerea timpului, în sens invers acelor de ceasornic.

Mergând spre centrul oraşului, într-un spaţiu verde bine îngrijit, loc de relaxare şi promenadă, poţi admira statuile lui Decebal şi a lui Traian, poţi face un popas la Biserica Catolică sau urca în Turnul de Apă pentru a admira priveliştea oraşului şi a împrejurimilor acestuia. Am avut şansa de a ajunge într-o zi însorită, când oraşul atât cât s-a putut vizita din el într-un timp foarte scurt şi-a arătat întreaga splendoare autumnală. Peste liniştea şi curăţenia lui, peste clădirile construite într-un stil arhitectonic plăcut şi elegant, peste albastrul Dunării strălucea blândă, aurie şi pură lumina soarelui de toamnă. În mod involuntar mi-a venit în minte imaginea unui alt oraş construit pe malul Dunării, Bratislava.

sâmbătă, 30 octombrie 2021

Esztergom si mareata sa catedrala

de Ioan Laslo
     As vrea sa pot spune ca am ajuns la Esztergom deoarece era o mare tentatie, dar asta ar insemna sa mint. Ironic este faptul ca am ajuns sa vad mareata catedrala, sediul istoricei arhiepiscopii maghiare, dintr-o intamplare. Mergeam cu doi buni prieteni spre Bratislava si, urmarind obsesiv gps-ul, am luat-o pe un alt drum. Cum eram in "excursie de placere", am decis impreuna ca "tot raul este spre bine" si vom avea ocazia sa vedem ceva nou. Si, credeti-ma, nu am regretat nicio clipa! Pentru ca oraselul cu aproape 30.000 de locuitori este foarte aranjat, curat si tentant, iar mareata catedrala catolica de aici merira a fi vizitata. 
La fata locului (nu culelesesem informatii anterior, deoarece nu era in planul de traseu!), aveam sa aflu ca primul lacas de cult de aici a fost construit inca din vremea lui

joi, 28 octombrie 2021

Un altfel de tur al Varsoviei


de Valentin Oanta

 Azi, vă invit să facem un tur al Varșoviei, capitala Poloniei, țara care i-a dat între alții pe Papa Ioan Paul al II lea, pe Chopin, Marie Curie și nu în ultimul rând pe Levandowski și Lato, fotbalistii atat de cunioscuti celor ce au microbul in sange.

Varșovia a fost distrusă în mai multe rânduri aproape total, în războaie, revoluții sau represalii, ultima dată în 1945 când 90% din clădiri au fost puse la pământ. Doar Berlinul a fost afectat mai mult. Polonezii, oameni mândri și harnici, au reconstruit orașul începând din 1946, folosind fotografii și chiar tablouri, unele realizate de pictorul Bellotto în sec. al XVIII-lea.

Blazonul Varșoviei este o sirenă purtând o sabie și un scut. Statuia se află în piața centrală a orașului vechi.
Varșovia este o capitală verde, curată și liniștită, cu parcuri întinse pe suprafețe largi, cu un trafic aerisit. Nu vei vedea mașini parcate neregulamentar, pe trotuar sau pe spatiul verde(!). Nu există oameni ai străzii. Orașul este străbătut de Vistula, al nouălea râu ca

miercuri, 27 octombrie 2021

Palatul Dolmabahce - bijuteria unui imperiu decadent

de Ioan Laslo
       Palatul Dolmabahce, unul dintre obiectivele cele mai vizitate din Istanbul, este o imbinare intre stilul turcesc (a preluat multe elemente din Topkapi Saray) si influentele occidentale. Construit in secolul al XIX-lea si locuit de ultimii sase sultani otomani, palatul este considerat de unii o bijuterie arhitecturala impunatoare, insa altii il socotesc un kitsch indoielnic. Ramane ca fiecare fiecare turist sa il aprecieze dupa gustul sau. Kilograme intregi de aur pot sa ia ochii vizitatorului sau sa-l sidereze, iar arhitectura sa exterioara se integreaza mai mult sau mai putin celei a orasului de pe cele doua continente.Respectul turcilor pentru aceasta constructie a crescut considerabil din momentul in care Mustafa Kemal Ataturk, creatorul Turciei moderne, si-a stabilit aici resedinta. Tot el a facut si primele demersuri pentru a transforma palatul in muzeu, lucru care permite astazi vizitarea sa . Mai mult, acesta a murit in palat, iar camera sa, ramasa la fel ca in acel moment constituie un punct de referinta al vizitei.Pentru a va face o impresie despre interioarele de aici atasez un clip video:

Cea mai