Calator pe Amazon

de Paul Drosu
Un "Pasager" pe Rio Amazonas, mai exact pe portiunea lui superioara - Rio Marañon. In mijlocul AMAZONIEI inca neimblanzita! 
In acest an se implinesc 520 de ani de cand spaniolii au descoperit gura de varsare in Atlantic a acestui imens fluviu, care se formeaza cu numele de AMAZON ceva mai in aval de acest loc, prin unirea altor 2 marete fluvii - Rio Marañon, pe care este facuta si aceasta poza si Rio Ucayali.

Cu lungimea, in general acceptata, in jur de 6500 – 6600 de km, este, alaturi de Nil, cel mai lung fluviu al planetei. Utilizand insa sursa indicata de National Geographic Society ca izvorul cel mai indepartat al Amazonului, lungimea ajunge la aproape 7.000 de km (!!!). Inca exista controverse care dintre cele 2 fluvii este cel mai lung, dar, oricum, problema se pune pentru o diferenta de vreo 100-150 de km… Dunarea are vreo 2800 de km lungime, deci cam de 2,5 ori mai putin decat Amazonul.

Diferenta ESENTIALA, insa, fata de orice alt fluviu de pe Pamant, este in privinta debitului ULUITOR: debitul mediu al Amazonului este de circa 210.000 m3/s, iar in anotimpul ploios sare de

Corvey - o altă mică aventură germană

 de Marian Lisu

Corvey nu e chiar zonă rezidențială, ci mai degrabă oază de liniște, îmbibată de istorie și credință creștină, veche de la înființarea Imperiului Roman de Apus. Chiar Charlemagne începuse lucrarea bisericii mânăstirii.

Pentru a le întări credința primilor trăitori aici de după anul 800, primul împărat al Dinastiei Ottoniene le dă drepturi și libertăți, ridicând fortificațiile strașnice care înconjoară complexul actual.

Devenit loc important de pelerinaj medieval, se dezvoltă constant și începe să prindă contur marele palat – landgravul Viktor, proaspăt duce de Ratibor și prinț de Corvey, edifică Schloss Corvey, o splendoare barocă impecabil conservată.

Trăirăm aici pacea și pietatea, plimbarea printre trandafirii parfumați sau la umbra vașnicilor plopi seculari recompensând efortul unei zile memorabile.

Seychelles – Insula Praslin, Coco de Mer și Grădina Edenului

de Cristian Cealera

     A doua insulă ca mărime din arhipelagul Sehchelles, după Mahe, Praslin este cunoscută sub numele de Insula Palmierilor sau chiar ca Grădina Paradisului. Este, într-adevăr, un loc minunat, aproape ireal de frumos, unde natura este încă stăpână iar omul – doar un musafir acceptat de către zeii generoși ai acestui petic de pământ, udat de apele Oceanului Indian.

       Aici, pe Praslin se găsesc plante endemice, pe care nu le găsești nici măcar pe celelalte insule ale țării, ca să nu mai spunem de alte colțuri ale lumii. Un exemplu în acest sens este deja celebra nucă de cocos numită Coco de Mer, o nucă uriașă cu forme ciudate, erotice. Coco de Mer ajunge și la 25 de kilograme greutate.

         În vestul Africii și în sudul Asiei, pe plaje, marea aducea din când în când astfel de nuci și pentru că erau rare, erau considerate cadoul ideal pentru regi și sultani. Când Praslin a fost descoperită de europeni, aceștia au aflat că Coco de Mer crește din abundență și au anexat insula, devenind foarte bogați. Astăzi, nuca de cocos este protejată iar

Afla mai multe pe http://blog.icar.ro/seychelles-insula-praslin-coco-de-mer-si-gradina-edenului/

Furstenberg - o alta aventura germana

 

 de Marian Lisu

    Furstenberg era, la începuturi, un fort la limita landului, de unde se observa și controla Valea Wesser-ului. Peisajul armonizează natura cu noile clădiri edificate în consacratul stil Renașerea Wesser, tipic german.

    Complexul palatului ducilor de Brunswich-Wolfenbuttel începe să crească – de la o cabană de vânătoare până la un producător important de porțelanuri, obiecte introduse rapid în elita societății europene.Nu era doar producție efectivă de vase cu largă destinație, căci se făceau aici opere de artă pe cuarțul topit în caolin.

    Ce plăcere trebuie să fi fost la palat când cei care-i treceau pragul erau serviți în serviciile de ceai, cafea sau ciocolată topită, în minunile produse și zugrăvite cu te miri ce imagini, toate încântătoare.

Restul e odihnă. Panorama de mult verde amestecat în nuanțele de albastru (cele acvatice și cele de văzduh), aerul adiind fân cosit sau plimbările lejere prin zona veche, cu case strașnice jumătate piatră-jumătate lemn - răsplată a efortului depus într-o toamnă cu temperaturi anormale (în sus).

Brunswick - capitala lui Henry The Lion

     de Marian Lisu

    Brunswick, deși oraș istoric, capitală a lui Henry The Lion, ne-a întâmpinat cu o pată de culoare amuzantă – Happy Rizzi House, un fel de sediu general al personajelor mai recente din desenele animate.

    La doi pași spre zona istorică, magistralul Palat-reședință a ducilor de Brunswick, ce a îndurat vitregiile vremurilor și vremii, dar acum pare ,,ca nou” – aspect datorat fațadei neoclasice.

Suita de construcții monumentale ce se perindă privitorului s-a încadrat următoarelor stiluri : un superb palat neogotic (sediul actualei primării) cu arcade dure și turnuri ascuțite, dar și cu un element relativ nou pentru peisajul arhitecturalar german – un turn-clopotniță de tipul celor belgiene sau zona nordică a Franței; un complex romanic cu accente renascentiste - Castelul Dankwarderode, sediul puterii vechiului burg, cu timpul parte a Ligii Hanseatice, în fața căruia statuia Leului (simbolul lui Henry) tronează magistral;

    Marea Catedrala St. Blasii, bloncosul romanic cu influențe gotice, devenită necropola regală a dinastiei Welf-ilor;atmosfera medievală este completată de cartierul caselor jumătate piatră-jumătate lemn, decorate cu gust.

    Cum buna-dispoziție era starea de spirit la tot pasul, ne-am făcut pentru momente bune martorii unui eveniment fericit, contaminându-ne cu zâmbete și amintiri.

MACHU PICCHU, altfel…

 

de Paul Drosu

Daca vrei sa ascunzi ceva, pune-l undeva, cat mai la vedere… De exemplu, pe versantul muntelui PHUTUQ KUSI, care se vede de la intrarea in situl Machu Picchu, peste valea raului Urubamba (ca de altfel, si aproape de peste tot din site), exact in dreapta mult mai cunoscutului Huayna Picchu, care se inalta direct peste Machu Picchu.

Un exemplu uimitor al acestei zicale este si vulturul urias, de peste 300 de metri inaltime, care se poate deslusi, in conditii favorabile de luminozitate si vegetatie, pe peretele muntelui PHUTUQ KUSI, un munte pe care l-au privit milioane si milioane de turisti care au ajuns la Machu Picchu, fara insa ca aceasta pasare de pe versantul muntelui sa fie remarcata, pana acum 2 ani, cand Fernando Herencia Chipoco, un inginer civil peruano-canadian a observat-o. Acesta a informat toate autoritatile statului peruan si a facut si o cerere de subventie pentru a se putea face escaladarea peretului si verifica daca muntele a fost mai mult sau mai putin "prelucrat" de incasi pentru a se obtine aceasta imagine sau daca pasarea este doar "naturala", oricum uimitoare. Daca insa se va dovedi ca a intervenit si omul asupra muntelui, aceasta ar fi cea mai mare petroglifa din lume…

Din pacate, poza mea, care oricum nu are rezolutie mare, este facuta in cele mai putin favorabile conditii pentru observarea detaliilor, cu soarele care tocmai rasare in spatele muntelui, care este orientat fix spre est fata de Machu Picchu.

Aranui 3, cargobotul din Polinezia Franceza construit in...Romania!

de Paul Drosu

      "Mandru ca sunt ROMAN!" Multi romani spun ca se mandresc cu Romania…dar, o intrebare mai dificila este cu ce anume se mandresc. Azi va voi spune unul dintre motivele pentru care eu ma mandresc cu Romania: acest motiv se numeste "ARANUI 3"…si este un vapor, un cargobot de marfa (dar si de pasageri), pe care tahitienii si marchizienii il iubesc enorm, caci pentru multi dintre ei este singura legatura cu lumea... "Aranui 3" ("Lungul Drum 3", in tahitiana) a fost construit in anii 2000 in...ROMANIA, la Drobeta Turnu-Severin si a strabatut jumatate de lume pentru a ajunge sa isi faca datoria cu brio in cele mai izolate ape de pe Terra - in mijlocul Pacificului! Cu Aranui 3 ajungi si in Bora Bora si in Tahiti, dar si in arhipelaguri extrem de izolate, atoli de corali cum nu mai exista pe suprafata Pamantului, rezervatii ale biosferei UNESCO si insule la cea mai mare departare de vreun continent (peste 6.000 de km). :) Ati auzit vreodata in Romania vorbindu-se de asa ceva? Eu m-as bucura sa se fi vorbit si sa nu fi aflat eu! Ati auzit vreodata la macar unul dintre nenumaratele posturi de televiziune pe vreun roman (macar pe unul din cei care lucreaza in domeniul turismului) sa

Lacul Titicaca - o zona a indienilor quechua

de Paul Drosu

Aseara, intamplator, pe TV5, la emisiunea "Échappées belles" am avut extrem de placuta surpriza de a revedea un loc minunat din Peru, de pe o peninsula a maretului lac TITICACA, unde am poposit si noi pentru cateva zile si pe patriarhul acelui loc.

Peru, in multe zone deosebit de turistice, a devenit destul de "comercial"… Din fericire, sunt inca nenumarate locuri cu inca putini turisti, absolut autentice! Asa ca iata o idee pentru cei care ajung in zona peruana a lacului Titicaca: in loc sa se cazeze in capitala zonei, Puno, cum fac cei mai multi turisti, pot face un efort de cativa zeci de kilometri pentru a ajunge aici, aproape de capatul peninsulei CAPACHICA, in comunitatea Llachón, formata din indieni QUECHUA, urmasi ai incasilor si vorbitori pe scara larga a limbii acestora – quechua! O mica asociatie familiala de cateva familii Quechua, numita "Santa Maria", ofera turistilor cateva zile de autenticitate pura, facandu-i parte din familiile lor. Seful acestei Asociatii este Felix, pe care l-am revazut, cu mare placere, in emisiunea de aseara.

Lacul TITICACA, PERU, aproape 4.000 de metri altitudine – un lac sfant al

Zanzibar – it’s a kind of magic

de Ovi Madsen

        In capodopera sa, „Cinci săptămâni în balon”, Jules Verne îşi lasă protagoniştii să poposească, preţ de un capitol, pe insula magică Zanzibar! „Sejurul” pe „coasta celor negri” avea să reprezinte o aventură de povestit la stră-strănepoţi (ceea ce bătrânul Jules a şi făcut-o într-un mod magistral) unde fascinaţia pentru peisajele halucinante se contopeşte în fiecare clipă cu atracţia fatală pentru misterul feroce al localnicilor. Plin de suspans şi adrenalină, capitolul poveşteşte, la un moment dat, cum zanzibarezii, ostili din fire faţă de aventurierii care le calcă paradisul terestru, nu ar fi refuzat în meniul lor tribal un antricot de lord!

         Din fericire, la peste două secole de la povestea lui Jules Verne, aceste vremuri sălbatice sunt demult apuse. Azi ţie, turistului european, mai că-ţi vine să-i mănânci pe micii zanzibarezi! Dar nu aşa cum o făceau prea pofticioşii lor strămoşi cu mai fragezii noştri înaintaşi eşuaţi pe insulă, ci doar cu sufletul! Asta pentru că zanzibarezii sunt la fel de paşnici şi prietenoşi precum jamaicanii sau indienii, de pildă. Şi la fel de săraci, din păcate. Iar comparaţia nu e deloc întâmplătoare, întrucât Zanzibar ar putea fi lesne descris drept „Jamaica indiană a Africii”. Contrastul dintre bucuria vieţii şi sărăcia ţării este sfâşâietor.

          Rar ţi-e dat să vezi atâtea zâmbete pe metru-pătrat amestecate cu atâtea focare de mizerie. Este ireal să poţi vedea într-un singur sfert de oră cele mai frumoase plaje din lume şi cele mai murdare locuri din lume! Şi totuşi, pentru cel dornic să descopere magia exotismului, dincolo de trenduri de consum şi de marketing turistic, Zanzibar este într-adevăr o destinaţie de vis.Un vis albastru infinit cu nuanţe de turcoaz, aidoma Oceanului Indian care mângâie ţărmul acestei splendide insule descoperite acum mai bine de 12 secole de arabi şi de persani. „Paradisul snorkelilor&scuba-diverilor” sau „Raiul mirodeniilor” sunt doar două dintre

Afla mai multe dand un click aici !

Ziua Mondiala a Oceanului Planetar

de Paul Drosu

Astazi este "Ziua Mondiala a Oceanului Planetar"!

Ocean pe care omenirea nu prea il respecta, ocean care este punctul final de deversare pentru toate mizeriile si toata poluarea produse de multele miliarde de oameni! 

Si pentru aceasta zi, o imagine din unul dintre cele mai indepartate locuri posibile de Romania, de pe suprafata unui ocean!

DEPARTE…MAI departe…FOARTE departe! Si…ultimul nivel: CEL MAI DEPARTE! 

Polinezia Franceza, Arhipelagul Marquises, mijlocul oceanului Pacific – la 28 de ore de zbor efectiv, fara escale (3 + 12 + 9 + 4, pe calea cea mai scurta ) fata de Romania!  Capatul de linie, la vreo 19.000 de km de Romania…  Caci de aici nu ai cum sa te indepartezi si mai mult de Romania, nu poti decat sa revii catre Romania!  E greu sa gasesti un alt loc pe suprafata Terrei pentru care sa ai nevoie de mai multe ore de zbor efectiv, pentru a ajunge din Romania! Cam tot atatea ore de zbor efectiv sunt din Romania pana la Polul Sud…Si e neconcludent sa spui "capatul Pamantului", fara a

Rechinii in Polinezia Franceza

de Paul Drosu

     Daca cineva ar vrea sa se testeze cat este de bărbat (sau "bărbată" :D - I.L.Caragiale!), una dintre modalitati ar fi cea din poza de mai jos: sa stea fata in fata cu STAPANII oceanelor – RECHINII, fara a fi protejat in vreun fel! Sunt curajos, nu?... Glumeam..ha, ha, :D nu va ingrijorati prea tare pentru mine, caci nu ne-am pus vietile in pericol, deoarece cei vreo 6 rechini care apar numai in poza (de fapt, erau mai multi in jurul nostru) sunt rechini "pointe-noire" (punct-negru, dupa culoarea neagra specifica din varful aripioarei dorsale), rechini care, IN PRINCIPIU :D :D , sunt aproape inofensivi pentru oameni. Sa nu credeti ce se arata prin filme ca "Falci"… practic doar vreo cateva specii de rechini sunt, efectiv, periculoase pentru om: Marele-Alb, rechinul taur si rechinul tigru (ultimul mai putin periculos). Bineinteles ca se pot intampla accidente (si chiar se mai intampla, din cand in cand, peste tot in apele tropicale din lume) si cu restul de specii, ca si, in general, cu orice fel de animal salbatic… In Polinezia Franceza nu se intalnesc primele 2 specii, cele mai periculoase si se intalneste doar extrem de rar a treia specie, mai putin periculoasa – rechinul tigru. In rest, ca

Berlin - orasul cu muzee splendide

de Ioan Laslo

      Daca ajungi la Berlin, inevitabil ajungi si pe "Insula Muzeelor". Iar daca ai atins acest punct nu ai cum  sa ramai indiferent la atata valoare prezenta intr-un spatiu atat de concentrat. Fie ca esti pasionat de arta antica, fie ca iubesti modernitatea, ai de unde alege. Eu nu am rezistat tentatiei de a face o vizita amanuntita la Muzeul Pergamon, iar instantaneele surprinse acolo au aproape pretentia de a "cartografia" locul. Incepand cu Poarta Zeitei Ishtar si continuand cu sutele de artefacte de valoare inestimabila... totul mi-a luat vreo cinci ore bune. Castigate insa, nu "pierdute" cum mi-a "sugerat" un amic iubitor de "exterioare". Iar daca nu este destul, Altes Museum din apropiere poate completa "distractia". Eu va doresc vizita placuta si sper ca instantaneele montate mai sus sa va convinga!

Catedrala Santa Maria de la Sede – minunea din Sevilla

de Livia Manzatu

Motto: „Si no has visto Sevilla, no has visto maravilla” („Dacă nu ai văzut Sevilla, nu ai văzut minunea”)

Ce minune putea ascunde acest oraș andaluz aveam să aflu în primăvara anului 2017 împreună cu un grup de turiști seniori într-un sejur organizat de cea mai prestigioasă agenție de turism din România, sub ghidajul profesionist oferit de domnul Ioan Laslo – cel mai bun și mai documentat ghid de turism cu care am călătorit de-a lungul timpului.  

Minunea pe care aveam să o descopăr în frumoasa Sevilla este Catedrala Santa Maria de la Sede, considerată una dintre cele mai importante și mai impresionante biserici ale lumii romano-catolice. 

În Andaluzia, cele mai multe catedrale au fost construite pe locul vechilor moschei sau au încorporat elemente maure din acestea (vezi Mezquita – Catedrala din Cordoba). Catedrala din Sevilla nu putea face excepție de la regulă. Construcția acesteia a început în prima parte a secolului al XV-lea, mai precis în anul 1402,  la un an după marele cutremur din iulie 1401 care avea să

Raiul de pe un atol de corali din Arhipelagul Tuamotu

de Paul Drosu

Distantare sociala, la un popas in nemarginire, la margine de lume... 

Pe unul dintre cei circa 80 de atoli de corali al arhipelagului Tuamotu. "Tuamotu" inseamna in tahitiana "Insulele din larg" si acest arhipelag din mijlocul oceanului Pacific este unul dintre cele 5 arhipelaguri care formeaza Polinezia Franceza si reprezinta cea mai mare concentratie de atoli de corali de pe planeta, avand o lungime de circa 1.800 de km si o latime de 600 km, rezultand o suprafata imensa de circa 800.000 km2 (Romania are in jur de 238.000 km2)! Populatia acestei suprafete imense este doar de vreo 15.000 de oameni – de obicei, pe un atol de corali sunt doar cateva sute sau chiar doar cateva zeci de locuitori sau sunt nelocuiti! Iar numarul turistilor este foarte mic – in toti cei 80 de atoli de corali din Tuamotu vin, PE AN, doar vreo 10.000 de turisti, adica, de exemplu, de doua ori mai putini turisti cati vin DOAR INTR-O SAPTAMANA, numai cu avionul, in

Incredibila Atacama

de Paul Drosu

ATACAMA cea incredibila... Si vulcanii mareti ai Anzilor... Si LIBERTATE fara sfarsit, in toate directiile! 

Desertul Atacama...unul dintre cele mai vechi deserturi din lume, care nu s-a prea modificat de 150 de milioane de ani. Dar si CEL MAI arid si mai uscat loc de pe planeta, comparabil la uscaciune doar cu deserturile polare! "Earth’s Driest Place", cum a numit insasi NASA desertul ATACAMA, este locul de pe Terra care aduce cel mai mult cu planeta MARTE si locul in care NASA, dar si Agentia Spatiala Europeana au testat si testeaza toate roverele, aparatura stiintifica si, in general, tot ce va ajunge pe planeta MARTE in misiuni stiintifice si de explorare. Acest desert este de 50 de ori mai uscat decat "Death Valley" din USA!!! "Exotic"… Oraselul ARICA de pe tarmul Pacificului, cel mai uscat oras din lume, primeste mai putine precipitatii anuale decat

Parcul National Puyehue din Chile, o destinatie deosebita!

 de Paul DrosuTrei imagini care se pot vedea extrem de rar... 

Prima imagine reprezinta CERRO PANTOJO - dopul de lava DIN INTERIORUL craterului si hornului unui vulcan, acum erodate si lasand la vedere lava bazaltica, solidificata, mai dura, care se afla in interiorul lor. Tot peisajul este ingropat, literalmente, in uriasa cantitate de cenusa vulcanica expulzata in timp real de vulcanul la poalele caruia ne aflam noi, PUYEHUE. Tot ce este alb in fotografii este doar cenusa vulcanica, pe alocuri de mai multi metri inaltime! Padurea este deja moarta sau pe moarte... La fel si lacurile... 

In a doua imagine este si explicatia si schita vulcanului de acum un milion de ani, din care a mai ramas doar dopul de lava solidificata. 

In a treia imagine se vede ce inseamna un nor de CENUSA VULCANICA! Este ceva cu totul deosebit si fascinant, dar si EXTREM de periculos sa mergi printr-un astfel de nor! Noi am avut aceasta experienta unica de a merge prin norii densi de cenusa vulcanica si de a tine in mana cenusa vulcanica care tocmai cadea din cer, in anul 2011, la cateva saptamani dupa eruptia principala, fantastica si apocaliptica a vulcanului PUYEHUE (la granita dintre Argentina si CHile), in timpul unora dintre multele eruptii secundare care au urmat. Caderile de cenusa vulcanica au fost atat de "abundente", ca a fost nevoie ca drumurile sa fie eliberate cu buldozerele... Cantitatea enorma de cenusa vulcanica, aproximata de experti la 100 de milioane de tone, a avut nevoie pentru a fi expulzata, de energia echivalenta a 70 de bombe atomice ca cea de la Nagasaki!

Cenusa vulcanica a facut, in cele vreo 2 luni de la eruptia principala si pana am ajuns noi in zona, in septembrie, pagube importante pe o mare suprafata in jurul vulcanului, dar a produs efecte negative in toata emisfera sudica, fiind caderi de cenusa vulcanica si perturbari ale traficului aerian in Buenos Aires, Montevideo, Chile, insulele Falkland, sudul Braziliei, Africa de Sud, Australia si Noua Zeelanda. Calatoria noastra prin zona a culminat chiar cu trecerea pe pantele vulcanului…care expulza, in continuare, cantitati enorme de cenusa si putea sa erupa din nou, oricand (eruptia a durat mai bine de 1 an, deci inca vreo 8-9 luni dupa trecerea noastra prin zona!)! Pe marginea drumului, cenusa era adunata in movile imense, cum este zapada la noi dupa viscol (daca nu ai sti ce este, chiar ai jura ca este zapada viscolita!), lacurile erau complet acoperite, milioane de pesti morti, padurile toate moarte, multi copaci cazuti…nu se auzea nici un sunet, nici o pasare, nici o miscare…calcam prin cenusa vulcanica de 10 cm…ne inconjurau dune uriase de cenusa, adunata cu excavatoarele, dupa cum ne spune ghidul nostru local, care, adauga ca pe sosea, in aceasta zona, grosimea cenusii a fost de peste 1 metru!

Atmosfera intr-un asemena loc este greu de descris, este infricosatoare, lugubra si parca te apasa la propriu…nici o urma de viata, pe zeci de km2 in jurul nostru…simti cum ti se face pielea de gaina si poti mirosi Moartea…or contribui la senzatia asta si infrasunetele emise de vulcanul de sub picioarele noastre? 😬 😵 😭 Rar traiesti un moment atat de intens in viata. 🤙🤙🤙

P.S. 1 Puteti vedea aici imaginile apocaliptice si coplesitoare cu eruptia principala a vulcanului PUYEHUE - https://blogs.publico.es/mesadeluz/4195/el-volcan-puyehue

Un hotel la castelul din Versailles

de Claudiu Padurean

Castelul de la Versailles, care aparţine statului francez, a deschis o licitaţie pentru transformarea în hotel a unei aripi de trei imobile din respectivul ansamblu. Sunt spaţii neocupate din 2008, afirmǎ Jean-Jacques Aillagon, directorul domeniului de la Versailles, care mai justificǎ iniţiativa prin dorinţa de revalorizare a acestui faimos monument, potrivit RFI România.Dacǎ aţi visat vreodatǎ sǎ dormiţi la Castelulul de la Versailles, în preajma Regelui Soare (sau a stafiei sale), iatǎ o veste bunǎ: peste puţinǎ vreme un hotel va fi amenajat în interiorul acestui spaţiu magic care atrage annual şase milioane de vizitatori din toatǎ lumea. Proiectul este anunţat, licitaţia în vederea atragerii unui investitor a fost lansatǎ la începutul lunii august. O concesiune ar urma sǎ fie acordatǎ pe timp de 60 de ani firmei sau firmelor care se angajeazǎ sǎ investeascǎ între 10 şi 12 milioane de euro în aceastǎ operaţiune.

Trei corpuri din componenţa palatului ar urma sǎ fie transformate în hotel, toate trei avînd privilegiul de a se deschide spre o frumoasǎ porţiune de

Magnifica Blue Lagoon

de Butterfly

      Ne trezim terminati de oboseala la ora 12 dupa ce cu o noapte inainte am haladuit sute de kilometri la vanatoare zadarnica de aurore si ne gandim pe unde sa mergem in ziua respectiva. Intr-un final o parte decidem sa ne rasfatam ca boierii la minunata BLUE LAGOON iar alti 3 colegi Dodgeri decid sa urce pe un munte la un rau termal in mijlocul naturii. Ne lasa pe noi la Blue Lagoon iar ei pleaca spre destinatia lor.

        Va povestesc mai intai despre locul superb unde au fost cei 3 colegi. Undeva prin zona Reykjadalur, la aproximativ 40 de minute de mers cu masina de la Blue Lagoon, au urcat putin pe un munte (vreo ora) si au ajuns la un rau termal foarte pitoresc si fumegator, unde au facut baie gratis si s-au rasfatat la aer curat toata ziua. Aceasta este alternativa gratuita a zilei de relax.

     Noi am ramas la celebrele bai termale ale Islandei. Auzisem ca e 

Afla mai mult aici !

Bine ati venit in Marchize!

de Paul Drosu

DEPARTE…MAI departe…FOARTE departe! Si…ultimul nivel: CEL MAI DEPARTE! :) Arhipelagul MARQUISES, Polynesie Francaise. Capat de linie... 

Daca credeati ca TAHITI este foarte departe de Romania, asa si este!... Dar cat de departe de Romania poate fi un teritoriu care este "departe" pana si fata de Tahiti?...  Enorm de departe! Atat de departe incat acolo ajung, intr-un an, mai putini turisti chiar decat in… Antarctica! 

Acest teritoriu, arhipelagul MARCHIZELOR este la ani-lumina distanta de "turismul de masa", aici venind doar vreo 5% din totalul turistilor, oricum putini, care ajung in Polinezia Franceza, adica un numar de vreo 10.000 – 11.000 de turisti pe AN. Din acestia insa, doar circa 2.500 – 3.000 sunt turisti "normali" (in sensul propriu, care dorm pe insule), restul de vreo 7.500 fiind turisti de pe vasele de croaziera, care poposesc doar cateva ore pe aici.

Aici, in mijlocul Pacificului, la 1.500 de km de TAHITI, este capatul de

Minuni ... in Pacific

de Paul Drosu

 Ati vazut vreun apus mai roz decat acesta reflectat de mijlocul oceanului Pacific? Vazut de pe latura exterioara a inelului unui atol de corali, acolo unde este cea mai mare concentratie de atoli de corali de pe planeta… In directia soarelui care apune se afla JAPONIA, la 10.000 de km de ocean deschis… Distantele in Pacific sunt imense si dincolo de orice imaginatie, asa ca e nevoie si de cateva date si cifre pentru a avea un termen de comparatie.

Dupa cum mai ziceam, mai sunt, din cand in cand, evident, apusuri si rasarituri frumoase prin lume. Insa aici, in mijlocul oceanului Pacific, sunt UNICE si aproape in fiecare zi sunt fascinante, pentru ca aici si conditiile fizice si geografice sunt UNICE pe aceasta planeta: prin aceea ca DOAR aici esti inconjurat de atata imensitate