Din Ucraina, o poveste de Craciun

     Ucrainenii nu se dau in vant dupa beteala si globuri. Ei impodobesc bradul de Craciun cu panze de paianjeni si paianjeni artificiali, originea acestei traditii stand intr-o legenda din Europa de Est. Se spune ca, în urma cu mult timp, o gospodină era ocupată până peste cap cu pregatirile si curatenia din locuinţa pentru cea mai frumoasă noapte a anului, noaptea de Ajun.  Nici un fir de praf nu era trecut cu vederea!

  Pentru a scapa teferi, păianjenii şi-au părăsit colţul confortabil din tavan şi s-au refugiat în cel mai îndepărat cotlon al podului. Odată cu lăsarea serii, ei s-au furişat înapoi, în sufrageria locuinţei şi, spre marea lor mirare, au descoperit un brad ornat mirific cu podoabele Crăciunului. Orbiţi de luminile strălucitoare din încăpere, păianjenii au vrut să vadă îndeaproape acea minunăţie, aşa că s-au căţărat pe fiecare ramură şi crenguţă, admirând cu încântare toate micile obiecte vesel colorate, răspândite printre acele verzi şi înmiresmate ale bradului. Din nefericire, ei şi-au lăsat urmele trecerii peste

Citeste mai multe pe http://www.sacalatorim.ro/din-ucraina-o-poveste-de-craciun/

Piata de Craciun de la Budapesta

       Suntem in plin sezon al pietelor de Craciun. Fiecare oras european se umple de luminite, iar turta dulce, merele cu scortisoara, vinul fiert si oricare alte "tentatii culinare locale" ne aduc buna dispozitie si ne fac sa uitam de frigul acerb de afara. Zilele trecute ma aflam in capitala statului vecin si am putut "gusta" din buna dispozitie a localnicilor. Piata este impodobita chiar mai frumos decat in anul precedent, iar atmosfera este una extrem de reusita.
       Este ocazia perfecta pentru a ura tuturor cititorilor nostri un Craciun Fericit! Fie ca cei dragi sa va inconjoare cu iubire si gandurile bune sa va calauzeasca!

Piete de Craciun - Viena

de Dorina Danila

       În Viena, există mai multe piețe de Crăciun, cum ar fi cele de la Palatul Schonbrunn, din Maria Theresien Platz, sau din Stephansplatz, dar cea mai populară și, prin urmare, cea mai vizitată este cea din fața Primăriei (aka Christkindlmarkt at Rathausplatz).

Începând cu 14 noiembrie și până în Ajunul Crăciunului, este locul care-i încântă deopotrivă pe cei mici și pe cei mari. Și în timpul zilei, locul este plin de farmec, dar cum se lasă întunericul, totul începe să strălucească în jur: îngeri strălucitori, fulgi de zăpadă cristalini, steluțe, arcade luminoase, felinare atârnate în copaci și, bineînțeles, 145  de căsuțe cu jucării, decorațiuni și bunătăți de sezon. Povestea târgurilor de Crăciun de la Viena se întoarce în timp, în secolul al XII-lea, când împăratul Albrecht I le-a acordat micilor comercianți privilegiul de a organiza o piață în luna decembrie pentru locuitorii orașului. În secolul al XVI-lea, în preajma Crăciunului și Anului Nou, se organiza Thomasmarkt, unde, în afară de produsele obișnuite, au început să fie vândute produse de patiserie și dulciuri, în special turta dulce. Două sute de ani mai târziu, numele târgului a fost schimbat în Nikolo- und Weihnachtsmarkt sau Krippenmarkt. Obiceiul de a oferi daruri de Crăciun a apărut abia în secolul al XIX-lea, când târgul a fost mutat la Am Hof și au început să se vândă și produse speciale de Crăciun (decorațiuni, lumânări, dulciuri specifice). Tot atunci a apărut și bradul care, în scurt timp, a devenit atracția principală a oricărui târg de Crăciun. În 1975, târgul s-a mutat în fața Primăriei, iar 

Afla mai multe accesand https://dorinadanila.com/2015/11/30/piete-de-craciun-viena/

Mănăstirea Probota – necropola familiei principelui Petru Rareș

de Claudiu Padurean
O adevărată cetate mănăstirească se înalță la Probota. Mănăstirea este ctitoria voievodului Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, și datează din 1530. În perioada 1522, biserica a servit drept necropolă domnească. Aici sunt înmormântați voievozii Petru Rareș și fiul său, Ștefan Rareș, soția lui Petru Rareș, Elena Rareș, dar și doi copii din familia domnitoare: Eftimia, fiica lui Petru Rareș, și Samfira, fiica lui Ștefan Rareș. Mănăstirea a fost ridicată în aproprierea unei biserici de lemn, de pe vremea principelui Petru Mușatin, și a unei biserici de piatră, ridicată de voievodul Alexandru cel Bun, în care a fost înmormântată mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Oltea.
Biserica lui Petru Rareș, ridicată în perioada 1528 – 1530, a fost pictată până în 1532, la inițiativa vărului domnitorului, Grigorie Roșca, cel care avea să devină primul egumen al mănăstirii, iar apoi mitropolit al Moldovei.
În anul 1550, văduva lui Petru Rareș. Doamna Elena, a decis să fortifice mănăstirea. Ea a înconjurat-o cu o incintă pătrată, din piatră de râu. Zidul are laturile de 90 de metri, o înălțime de șase metri și o grosime de 1 – 1,10 metri. Ele au metereze și creneluri. Pe latura de est se

Afla mai multe aici!

Prin Bucurestiul mai putin stiut – Muzeul Storck

de Rodica

        Bucuresti, inceput de martie si de primavara, o zi calduta de duminica, in care soarele bland invaluia totul. Imi incoltise in minte, de ceva timp, o idee: sa colind muzeele mici si casele memoriale din Bucuresti, sa le aflu povestea ascunsa dincolo de ziduri si de exponate, povestea celor care au locuit si au creat acolo unde acum, pentru noi, sunt locuri de vizitat dar care, pentru ei, erau “acasa”.

    Am ales pur si simplu la intamplare, doar pentru ca mi-a placut cum suna: Muzeul Storck. Google, cautare adresa: str Vasile Alecsandri nr. 16, in apropiere de Piata Victoriei. Nu am vrut sa aflu prea multe amanunte, imi doream sa fiu surprinsa. Am citit doar ca a fost casa unor artisti: el – sculptor, ea – pictorita. Deci, nu avea cum altfel, trebuia sa fie un loc frumos. In afara de asta, in anul 2004 cladirea fusese declarata monument istoric, inseamna ca era ceva deosebit la ea.

       Si intr-adevar, acel “ceva” ni s-a aratat ochilor de cum am zarit-o, pentru ca iesea in evidenta dintre toate celelalte case, cu arhitectura ei de factura germanica si fatada zugravita in rosu pompeian. Nu mai ramanea decat sa-i aflam istoria. Costul unui bilet este absolut derizoriu: 5 lei/pers, iar pentru turul ghidat am mai platit 6 lei. Am avut placerea ca ghid sa ne fie un om al artelor frumoase, pictorul Dinu Mihai Falcoianu, care ne-a facut o prezentare foarte frumoasa si detaliata a vietii si creatiei artistice a intregii familii Storck si a povestii din spatele lucrarilor expuse.

       Casa familiei Storck a fost construita la inceputul secolului 20, intre anii 1911-1913 chiar dupa planurile celor doi artisti, care si-au proiectat spatii de lucru individuale, separate de 

Afla mai multe dand un click aici !

Catedrala Moldovei, patronată de doi sfinți

de Claudiu Padurean
Istoria Bisericii Sfântul Gheorghe a mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava începe în anul 1514, când voievodul Moldovei, Bogdan al III-lea, a decis să construiască o nouă catedrală mitropolitană, după cea veche fusese distrusă de o invazie poloneză. Bogdan al III-lea a început construirea bisericii, care, însă, a fost finalizată abia în 1522, de către fiul acestuia, Ștefăniță Vodă. În perioada 1532 – 1534, biserica a fost pictată în interior și în exterior din ordinul voievodului Petru Rareș.
În anul 1579, mitropolitul Teofan de la Râșca a adăugat un pridvoraș. În perioada 1522 – 1677, această biserică a fost catedrala mitropolitană a Moldovei. Chiar dacă în anul 1564, domnitorul Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei de la Suceava la Iași, până în 1677, reședința mitropolitană a rămas la Suceava. După 1775, când Suceava, cu toată Bucovina, au fost ocupate de Imperiul Austriac, mănăstirea a rămas dependentă de Mitropolia Moldovei de la Iași, ceea ce a dus la un conflict canonic cu Mitropolia Bucovinei, din cadrul statului austriac. Biserica și-a consolidat reputația de centru spiritual al Moldovei după aducerea moaștelor Sfântului Ioan cel Nou, care, în 1686, au fost confiscate de Regele Jan Sobieski al Poloniei, dar care au fost readuse în biserică după 97 de ani. Mănăstirea a fost și

Citeste mai mult aici!

Ghid de Iordania

de Mihaela Babici

      Iordania te impresioneaza profund si te surprinde aproape la fiecare pas. Incantatoare si contrastanta, aceste meleaguri au captivat atentia calatorilor inca din antichitate si continua sa o faca si azi, chiar daca acum putem spune ca este adaptata la modernismul zilelor in care traim. Va invit la o calatorie fascinanta prin Aman, Petra, Wadi Rum sau Marea Moarta!

             M-am gandit mult cum sa incep povestea experientei deosebite pe care am trait-o acum cateva saptamani, cand, printr-un concurs de imprejurari (care s-au dovedit in cele din urma a fi foarte fericite) si impinsa de la spate am ajuns in … Iordania. Inainte de a pleca si nestiind mare lucru despre acesta tara, am zis “Iar la arabi?” Fusesem in Tunisia, Egipt, Emiratele Arabe Unite si mi-as fi dorit in Europa anul acesta. Dar sa revenim…

       Iordania te impresioneaza profund si te surprinde aproape la fiecare pas. Incantatoare si contrastanta, aceste meleaguri au captivat atentia calatorilor inca din antichitate si continua sa o faca si azi, chiar daca acum putem spune ca este adaptata la modernismul zilelor in care traim. Am ajuns in Amman, capital Iordaniei, cu o cursa directa Bucuresti – Amman, cu aterizare pe la ora 3 dimineata. Desi nu este o ora la care simturile sunt “treze” in totalitate, primul conctact cu Iordania, aeroportul Amman genereaza prima surpriza: un aeroport foarte modern si foarte mare, senzatia de marime fiind data probabil se de faptul ca era foarte putin aglomerat la acea ora. Culoare lungi cu mocheta pe jos, mocheta care arata impecabil de parca nu demult ar fi montat-o si de parca nu ar calca-o in picioare mii de pasageri zilnic, ne conduc in cele din urma spre sala in care

Afla mai multe cu un click aici !

Experiența mea Coreeană: Busan si Gyeongju

de Edina Catana

       Al doilea cel mai mare oras coreean, Busan (pronuntat Pu’ssaan) e mare… Cat de mare? O metropola cu o populatie interurbana (orasul in sine) de aproximativ 3,6 milioane de locuitori… cand Parisul (orasul, fara zona metropolitana) are aproximativ 2,2 milioane doar… Te lasa masca nu doar prin aceste cifre, dar si prin asezare si context. Care context inseamna raulete si dealuri, plaje cat incape, golfulete si zone muntoase ce fragmenteaza intreaga extindere urbana.

         Si daca nu e de ajuns, haideti sa incepem cu cartierul „wuaw”: Haeundae. Gangnamul Busanului, zgarie-nori din plin, arhitectura moderna, design… The Bay 101 yacht club, o platforma de cateva etaje (5), foarte designish, ofera tot ce iti poti dori pentru o seara perfecta: restaurante de clasa, baruri si cluburi (care club situat pe terasa in aer liber, platforma deasupra marii cu priveliste la cartierul „wuaw”). In timpul zilei serviciile de inchiriere de yachturi (de lux, croiaziera, de seara) jet skiuri si banane plutitoare ( :)) ), dar si cursuri de yachting variaza destul de mult. (ca si pret si oferta).

     Nu departe de Haeundae, se afla cartierul destinat

Afla mai multe cu un click aici !

Incest, scandal și țepe financiare la Castelul Iubirii. Scheletele din dulapurile castelului în care au locuit Octavian Goga și Endre Ady

de Claudiu Padurean

    Castelul Iubirii din Ciucea a devenit una dintre cele mai căutate destinații turistice de pe Valea Crișului Repede. Tot mai mulți turiști străini opresc pentru a admira castelul construit la finalul secolului al XIX-lea și cântat de poeții Octavian Goga și Endre Ady. Însă istoria acestui castel include și fapte rușinoase, printre care o căsătorie incestuoasă, un scandal amoros în care a fost implicat unul dintre cei mai mari poeți români, precum și o înșelăciune care pătează biografia celui care avea să devină prim-ministru al României Mari.

   Castelul Iubirii de la Ciucea este așezat pe un povârniș care domină spectaculoasa Vale a Crișului din Munții Apuseni. Castelul a fost construit la finalul secolului al XIX-lea de către bogatul avocat Miklos Boncza din Huedin. Practic, construirea acestui castel se leagă de o legătură incestuoasă. Miklos Boncza se plimba alături de fiica surorii sale pe Valea Crișului, iar tânăra fată i-a spus că dacă i-ar construi cineva un castel pe stânca ce domina Crișul, ar face orice pentru acea persoană. Miklos Boncza a construit castelul și a luat-o de soție pe nepoata sa. Din această căsătorie incestuoasă s-a născut una dintre cele mai frumoase fete din Transilvania, fiica sa, Berta Boncza, cea care avea să devină

Citeste mai multe aici!

Celebrul site AHU TONGARIKI,RAPA NUI (Insula Pastelui) – Dimensiunea MOAI-lor vs. dimensiunea omeneasca

de Paul Drosu

Celebrul site AHU TONGARIKI, probabil cel mai cunoscut de pe insula si cu cei mai impresionanti Moai, aflat exact la baza vulcanului Poike, cel mai izolat si mai vechi dintre cei 3 vulcani principali care formeaza varfurile formei triunghiulare ale acestei insulite. Acest site este aproape si de celebrul vulcan RANO RARAKU, din piatra caruia s-au sculptat cei aproape 1000 de MOAI de pe insula. Si acesti 15 MOAI, ca si mare majoritate a celorlalti aproape 1000 de MOAI, privesc INSPRE interiorul insulei, inspre oamenii de pe insula, pentru a-i proteja si a le da putere. Cu o singura exceptie, a 7 MOAI, care privesc inspre ocean…dar despre ei vom vorbi in alta postare.

Intre acesti 15 MOAI din imagine, orientati spre rasaritul soarelui la solstitiul de vara, este, se pare, si cel mai greu MOAI din RAPA NUI, de circa 86 de tone (!!!)…dar nu si cel mai inalt (si, dupa unii, chiar si mai greu), dar despre care vom vorbi tot intr-o alta postare.

RAPA NUI se pare, conform majoritatii cercetatorilor, ca

Sindromul calatorului

de Dr. Florin Conghilete

       Îți poate părea ciudat să auzi că exista așa ceva, dar da, azi îți voi vorbi despre sindromul călătorului.

   Făcând parte din bolile cu manifestări tranzitorii de ordin psihic, uneori chiar psihosomatic, iar rareori psihiatric, acest sindrom capătă formă atunci când turiștii sau călătorii sunt confruntați cu diferite situații în țările pe care le vizitează. Fie că este vorba despre uimire, surprindere, stupefacție, fie ca vorbim despre anxietate sau angoasă, acest sindrom își face loc în realitatea călătorilor, aceștia confruntându-se la o perioadă de timp dupa sosirea lor în țara în care călătoresc, cu probleme pe care nu le-au anticipat și pe care nu și le-au imaginat. Cea mai cunoscută destinație pentru a creiona acest sindrom este India.

 Manifestările clinice pe care călătorul le prezintă:

 – delir acut, halucinații, sentiment de persecuție (convingerea delirantă că este victima unor agresiuni, iar cei din jur îl privesc cu ostilitate), stare de agitație, de frică extremă, delir, ducând chiar la apelarea serviciilor poliției in urma acestui resentiment. Nu uita totuși, că 

Afla mai multe pe http://safetravels.ro/sindromul-calatorului/

BOUDHANATH – un loc de vizitat o data in viata [Kathmandu]

de Butterfly

        Cea mai mare stupa buddhista din Nepal, si una dintre cele mai importante din lume, un loc in care orice Buddhist trebuie sa vina macar o data in viata. Aceasta stupa este chiar in inima agitata a orasului si trebuie sa faci balet cu autobuzul printre mii de scutere si masini ca sa o poti vedea. Pe o mica straduta ornata cu magazine de suveniruri pe ambele parti se patrunde spre o alta lume, o minune alba cu acoperis auriu si tuguiat, de pe care te privesc impaciuitor si protector minunatii ochi al lui Buddha. In jurul stupei exista multe magazine cu suveniruri de tip mandale, mosorele cu incantatii, obiecte de cult, stegulete tibetane, matanii tibetane, muzica pentru meditatie, etc dar e bine ca nu circila masini sit e poti roti in voie in jurul ei. Tot in jurul stupei exista si o manastire tibetana, un fel de refugiu pentru calugarii din Tibet. Negativi si obiditi cu am ajuns noi acolo in urma vizitei la Pashupatinath, am dat cu totii, parca intelesi intre noi, ocol stupei si am rotit de toate mosorelele. In fata intrarii care ducea la treptele pe care puteai urca sa dai ocol de la un nivel mai inalt, ardeau intr-o oala enorma niste ierburi, cred ca marijuana, care raspandeau

Afla mai multe pe http://www.hai-cu-butterfly.com/boudhanath-un-loc-de-vizitat-o-data-in-viata-kathmandu/

Boto - delfinul roz de Amazon

de Paul Drosu

Rio AMAZONAS – Delfinul roz de Amazon sau "BOTO", o specie din ce in ce mai amenintata, care face parte din alta "Familie" decat delfinii oceanici. 💗 Prin oceanele si marile planetei se pot intalni destul de des mamifere acvatice (chiar imi spunea un prieten care a fost in weekend la Vadu, ca a vazut delfini:) ), insa, unele mamifere acvatice sunt vazute mult mai rar de cei ce calatoresc prin lume, in primul rand pentru ca sunt rare si au areale restranse in care traiesc si in al doilea rand pentru ca in acele areale se ajunge greu si sunt binisor mai primejdioase pentru sanatatea sau viata calatorului decat alte zone ale lumii. Asa cum este si minunatul fluviu Amazon, cel mai maret fluviu al planetei. <3 <3 <

Delfinul roz de Amazon poate fi intalnit si pe fluviile Madeira (cel mai mare afluent al Amazonului) si Orinoco. Au adaptari speciale pentru viata in Amazon, cum ar fi aceea ca vertebrele cervicale nu sunt sudate, astfel putand sa isi miste capul pana la 180*, lucru folositor cand se hranesc in apa mica sau pe suprafete inundate. Se spune ca se pot transforma in barbati cand vad fete singure de-a lungul tarmului Amazonului, pe care le seduc si cu care procreaza. Exista si o frumoasa legenda despre dragostea dintre o tanara si frumoasa fata, Rosita, si un superb baiat, care era de fapt un delfin roz ce se transformase in barbat pentru a o seduce.

"Ponturi" la Florenta

de Marian Lisu

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra intregului oras indicat sa incepeti cu o deplasare rapida pe cel mai inalt punct – Manastirea San Miniato al Monte, care pe langa biserica milenara – are chiar 1000 de ani de la constructie, aveti o panorama superba, un cimitir monumental unde se odihnesc si celebritati italiene, iar la scurta distanta, Piatalle Michelangelo de unde se fac cele mai luminoase fotografii. Basilica este o minunatie, fatada bicolora facuta parca ieri, interioare cu mozaicuri bine definite, fresce pe care se observa patina timpului si pavaje in tonalitati fara contraste.Pentru suflu suplimentar se pot alege capele diferite, una in subteran, alta la inaltime, biserica avand astfel 3 nivele de studiu, cea mai ineresanta pare Capela Cardinalului Portugaliei.

Daca ajungeti in Piata strajuita de grupul statuar dedicat lui Michelangelo, in fapt un alt David scara 1:1, dar pe un soclu impozant ,,pazit” de nimfe sau ingeri, este util sa luati repere si sa deduceti distante- se vad toate obiectivele majore si doar asa realizati complexitatea construirii de catre maestrul Brunelleschi a motului Domului florentin , superbul turn Giotto, Palazzo Vechio cu turnul ceasului din Piazza Senioria, podurile de peste Arno…iar cat consoata face o baie de soare daca te tin puterile poti incerca un test-drive cu ultimul model de la Ferrari, evident ,,rosu ca focu' sa te cuprinda norocul”.

Sa nu uit..toata distractia te costa 1 euro, autobuzul orasenesc luat de la

Florența - frumusețea - violența

de Elena Cercel

       Când am intrat în Piazza della Signoria, mi-a luat câteva clipe să mă dezmeticesc prin mulțimea de turiști și să încep să văd cu adevărat.În fața mea, sub lumina egală a unei zile noroase, copia statuii lui David de Michelangelo, model de perfecțiune omenească, ne măsura din priviri, gata să arunce piatra spre acest Goliat mereu schimbător și pestriț care-i invada piața zi de zi, forfotind gălăgios cu telefoane și aparate foto în mâini. Ceva mai aproape, Hercules, cu ghioaga în mână, își îngenunchia adversarul, ținându-l lejer de păr, dar având aerul că se asigură că-l vedem și luăm aminte. Nu departe, din bronz, copia după „Juditta” lui Donatello, în veșminte florentine, stă cu sabia ridicată, sprijinind grațios cu genunchiul stâng trupul inert al lui Holofernes și capul proaspăt desprins de trup, dar ținut încă aproape.

Mă întorc spre partea opusă a pieței: în stânga mea e celebra Loggia dei Lanzi, adevărat muzeu de sculptură în aer liber. În față, chiar lângă mine, creația lui Benvenuto Cellini: „Perseus cu capul Medusei”. Bronzul întunecat și lustruit, cu patină verzuie, contrastează admirabil cu soclul alb și plin de simboluri ale fertilității și abundenței naturii. Perseu e tânăr și nud, ține sabia în mâna dreaptă și ridică în stânga capul nefericitei Medusa, arătându-ni-l. Privește ușor încruntat spre trupul feminin decapitat și contorsionat pe care-l calcă-n picioare. O mână de-a Medusei atârnă elegant peste albul soclului, iar șuvoaiele de sânge (din care se va întrupa calul înaripat Pegas) seamănă cu

Eu sunt ferm convins ca viaţa este simplă , noi o complicăm !

 de Oleg Babara

     Iată că practic a trecut iarna, care părea a fi tare grea ,când mi-am pus din nou o provocare ,încercare dură de tot să merg spre ţările scandinavice .

De ce iarna ? 

Pentru că eu nu caut drumuri uşoare şi încă nu-mi place frigul şi sunt sensibil la frig. 

Din contra de multe ori îmi creez situaţii extreme apoi caut ieşirea. Pentru-că în situaţiile extrem de grele eu mereu am învăţat ceva nou despre mine.

Ieşire este din orice situaţie ,numai dacă o căutăm.

Iată că deja 335 de zile hoinăresc prin Lumea Mea .DA ! E a mea şi toţi locuitorii sunt familia mea eu aşa cred ,de fapt aşa şi este.

Pentru că mereu întâlnesc oameni buni care mă primesc cu braţele deschise .

Încă cevă ţări înscrise în "Cartea vieţii mele" 30 la număr dar nu asta e important pentru mine ci drumul spre o anumită ţară ,cum ajung cu cine mă întâlnesc.

Eu sunt ferm convins ca viaţa este simplă , noi o complicăm . 

Viaţa îţi dă ceea ce ceri ,dacă ştii exact ,până la cele mai mici amănunte ce-ţi doreşti ,n-are cum să nu se întâmple.

Universul face totul pentru noi .

Eu trăiesc aici şi acum şi m-am învăţat să iau totul de la viaţă acum şi numai acum,nu mâine ,poimâine ori când voi obţine ceva.

"Dacă nu faci nimic ,nu se întâmplă nimic "

Gânduri...

Muntele TEURAFAATIU, insula MAUPITI, Polinezia Franceza, mijlocul oceanului Pacific.

de Paul Drosu

Muntele TEURAFAATIU, insula MAUPITI, Polinezia Franceza, mijlocul oceanului Pacific. <3 

Bucuria de a cuceri un varf de munte este aceeasi, oriunde pe suprafata Pamantului...inclusiv aici, pe un micut munte (vulcan, de fapt) din mijlocul oceanului Pacific. Si chiar daca acest varf are doar 400 de metri altitudine si aici poti sta cu capul in …nori, dupa cum se vede din imagine!  Dar 400 de metri cuceriti cu greu, caci aici altitudinea este egala cu diferenta de nivel si cei 400 de metri trebuie urcati in totalitate, de la nivelul oceanului! Dar ce priveliste…cand te uti de jur imprejur si vezi minunata laguna si apoi doar ocean si ocean, 6.000 de km de ocean pana la cel mai apropiat continent! Si undeva departe, la 60 de km, vezi Bora Bora si, in spatele ei, insula vaniliei – Tahaa si insula sfanta a tuturor polinezienilor din Pacific - Raiatea! <3

Si ce placere mai mare poti sa ai atunci cand cobori de pe munte si in loc sa te racoresti in apa rece a unui parau de munte, te racoresti in apa calda a minunatei lagune de smarald?

Podul Vasco da Gama din Lisabona

de Ioan Laslo

     Putin peste 17 km masoara aceasta minune a ingineriei moderne si a fost nevoie de peste 3000 de muncitori pentru a-l construi in doar (atentie!) un an si jumatate. Inaugurarea sa in 1998 a coincis cu Expozitia de la Lisabona, pentru care, de altfel s-a schimbat radical intreaga zona a Parcului Nacoes.

      Podul este cel mai lung din Europa si a costat peste  un miliard de dolari, insa dupa construirea lui s-a descongestionat traficul peste Teho, astfel ca este de real folos.  Zilnic , peste pod trec aproximativ 50.000 de masini pe cele sase benzi ale sale, cifra impresionanta care vine sa ne convinga in acest sens. In curand, voi atasa si un scurt filmulet de la fata locului....

Acolo....

de Paul Drosu

Acolo unde singurele urme de pasi omenesti pe nisipul fin si roz sunt doar ale tale… Acolo unde plajele nu sunt invadate de alge… Acolo unde apa lagunelor si oceanului nu e infestata cu e-coli, cu reziduuri petroliere sau mizerie omeneasca… Acolo unde plajele sunt fara umbrelute si sezlonguri frumos aliniate si ordonate, fara restaurante, fara snackuri, fara muzica care urla, fara antren, fara miros de gratare, fara automobile parcate pe jumatate in apa marii, fara ATV-uri care fac slalom printre turisti, fara masini, fara nici macar biciclete, fara vanzatori ambulanti (mai ales de bomboane agricole :D ), fara inghesuiala cat mai mare, fara salvamari disperati, fara nici macar, oricat ai cauta, un singur cotor de porumb fiert, sau sambure de piersica, sau mucuri de tigari si cioburi, sau turisti cu lanturile de aur la gat cat bratul de groase, fara skijet-uri, "banane" si parasailing-uri... Si chiar fara NICI MACAR UN TURIST. <3 🤙

Acolo unde, pe mii si mii de km liniari de plaje, nu gasesti decat nuci de cocos aduse de vant si valuri, crengi de palmieri, cocotieri si alti copaci endemici zonei, rupte de vant, miliarde de cochilii ale vietuitoarelor lagunei si oceanului si miliarde de tone de recif fosil de

O vizită la Castelul Chillon

de Dorina Danila

        Castelul Chillon (Château de Chillon) este situat pe o stâncă, pe malul lacului Geneva (Lac Léman în limba franceză), la poalele munților Alpi, în apropiere de granița dintre Elveția și Franța.

Am vizitat castelul într-o zi ploioasă de martie, mai asemănătoare cu una de toamnă. Castelul Chillon este cel mai vizitat monument istoric din Elveția, dacă ar fi să dăm crezare site-ului său oficial.

      Castelul este un edificiu medieval, dar are fundații care datează din epoca romană. Așa cum arată astăzi, castelul este rezultatul mai multor secole de construcții, renovări și restaurări. Cea mai veche atestare documentară a castelului datează din 1150, când Casa de Savoy controla zona situată la țărmul lacului Geneva. În anul 1536, elvețienii, mai exact bearnezii au ocupat castelul Chillon, dar acesta a rămas fortăreață, arsenal și închisoare pentru mai mult de 260 de ani. Castelul a devenit proprietatea Cantonului Vaud în 1803 și, de atunci a început un amplu proces de

Afla mai multe aici !

Frumusetea Lumii...

de Paul Drosu

Rasarit vazut peste Anzi, din Pacific, printre fiordurile sudice chiliene, provincia Última Esperanza, regiunea Magallanes (Magellan)… nume predestinate, parca, pentru izolarea in care se afla. Aici sunt unele dintre cele mai izolate si greu accesibile locuri din lume in care traiesc oameni. De altfel, aceasta provincie chiliana are una dintre cele mai mici densitati de populatie omeneasca din lume – doar 0,34 locuitori/km2 !!! Iar daca scadem populatia de vreo 19.000 de oameni din capitala ei, oraselul Puerto Natales, atunci densitatea tinde catre zero (daca cea de 0,34 locuitori/km2 vi s-ar parea prea mare, ha, ha)… 

O suprafata intinsa din acest teritoriu este, alaturi de Mount Waiʻaleʻale din Hawaii, locul de pe Pamant cu cele mai multe zile de ploaie intr-un an de zile - doar in jur de 20 de zile pe an sunt FARA ploaie! Doar ca aici suprafata este mult mai mare si la nivelul marii. Iar media lunara de precipitatii este in jur de 500 de mm (media din Romania pe UN AN de zile!), relativ constanta in fiecare luna. Aici ai "steady rain", luna de

Căpâlna, cetatea dacică ce va fi reconstruită

de Claudiu Padurean
Cetatea dacică de la Căpâlna reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru restauratorii români. Fortificația, aflată în patrimoniul UNESCO, ar urma să fie reconstruită, cu ajutorul unui proiect în valoare de cinci milioane de euro, finanțat de Uniunea Europeană. Zidurile cetății dacice ar urma să fie reconstruite la două milenii după distrugerea lor de către armata romană. Aceste ziduri ar urma să fie reconstruite integral, promit autoritățile locale. De asemenea, terenul pe care se înalță vechea fortificație ar urma să fie consolidat.

 Cetatea de la Căpâlna a fost ridicată în vremea regelui Burebista. Ea avea formă ovală. Grosimea zidurilor este de aproximativ trei metri, iar lungimea totală a incintei era de aproximativ 270 de metri liniari. Accesul în interiorul fortificației era posibil printr-un turn de veghe, cu latura de aproximativ 10 metri, care avea rolul de a proteja poarta de acces. Până la înălțimea de aproximativ 1,7 metri, acest turn este construit după tehnica murus dacicus. El a fost parțial distrus, apoi reconstruit, înainte de anul 106, când turnul a fost refăcut din cărămizi slab arse.
Fortificația a fost ridicată pe o culme de deal, la altitudinea de 610 metri, iar poziția sa strategică domină Valea Sebeșului. Zidurile de incintă au fost parțial demantelate după războiul daco-roman din 101 – 102, când împăratul roman Traian a impus regelui dac Decebal să 

Afla mai multe aici!

Oceanul ca un rau de munte....

de Paul Drosu

Un filmulet pe care l-am facut cu unul dintre cele mai periculoase passe-uri din Polinezia Franceza (daca nu chiar cel mai periculos). Este vorba despre passe-ul ONOIAU, unicul passe, adica spartura in reciful de corali care inconjoara insula Maupiti, sora mai mica si mai autentica a lui Bora Bora. Acest passe este unicul acces maritim spre insula din mijlocul lagunei si este extrem de periculos si renumit printre navigatorii trans-pacifici pentru dificultatea si periculozitatea lui, cu apa avand viteza extrem de mare, efectiv curgand ca un rau de munte... : Si pana acum sunt deja cativa zeci de morti in acest passe... :

Se observa in filmulet si focalizarea, la un moment dat, pe Bora Bora, aflata la orizont, la vreo 60 de km. De altfel, intre Bora Bora si Maupiti exista si o naveta cu un vaporas care se numeste "Maupiti Express", dar pe care localnicii o numesc "Vomito Express"… Mai multe imagini cu acest passe si "Vomito Express", insotite de un cantecel tahitian, puteti vedea si aici - https://www.youtube.com/watch?v=SC6zwiRbRL8 

Se mai observa in filmulet si un catamaran care tocmai a iesit cu bine din passe si valurile Pacificului care se sparg cu furie de marginea recifului de corali din jurul insulei si lagunei.Tot "uscatul" care apare in imagini este doar recif fosilizat de corali. Sunetul din fundal este al apei care curge prin laguna. 

Enjoy! 

Trasee turistice in muntii Romaniei - Varful Baciului (Muntii Piatra Craiului)

de Calin Nicolae Marginean

Virful LA OM sau Virful Baciului (2.238 m) din Muntii Piatra Craiului = „seful”

Se ajunge cu masina pina in localitatea Moeciu de Jos (jud. Brasov) si apoi se urmareste indicatorul spre localitatea Pestera (7 km), pe un drum, insa destul de ingust (1,5 benzi, in loc de 2), dar BUN calitativ, asfaltat, insa intr-o urcare serioasa cu serpentine MARI, multe „in ac de par”.

Mergeti cu masina PINA terminati de urcat si pina terminati drumul asfaltat, ajungind linga Pensiunea NOBILIS CARPATHIAN RESIDENCE 4*, care va fi in stinga dvs.

Cind s-a terminat soseaua asfaltata, va cautati un mic loc de parcare pe o raza de 50 m si o luati pe drumul spre pensiunea Nobilis mentionata anterior, urmeaza o curba in sus si la dreapta pe un drum NE-asfaltat, iar apoi o coborire serioasa pe acelasi drum spre o alta Pensiune (Casa Folea). Dupa ce ati trecut de Casa Folea, va continuati drumul pina la o cotitura de drum unde sint niste stinci (200 m de la Casa Folea) si putin in urcare, iar ACOLO sint niste sageti indicatoare. AICI este abia startul traseului dvs. (cam la 700 m de unde ati lasat masina)

O luati la stinga in unghi drept pe un drum forestier si urmati marcajul „cruce rosie” PINA la

O plimbare prin Medias

de Ioan Laslo

     Sub 50.000 de locuitori pentru o urbe cu "aer nemtesc" ideala pentru o plimbare lejera. Am (re)descoperit Mediasul intr-o zi de primavara insorita si am profitat de acest lucru pentru a-l strabate la pas in zona sa centrala. Liniste, un aer patriarhal, mici magazine cochete, cateva terase cu servire excelenta si .. un aer medieval. Turnuri si bastioane, ziduri vechi, porti, celebra Biserica Sfanta Margareta ( unde se pare ca Vlad Tepes a fost inchis pentru un conflict cu Matei Corvin, iar Stefan Bathory a fost ales rege al Poloniei), complexul franciscan( biserica si manastirea construite in secolul al XV-lea de cunoscutul ordin religios) .. dar si noul, prezent parca mai mult dupa recenta "renovare" a zonei centrale .. toate te fac "sa te simti bine" pur si simplu!

Minunea de la Celic Dere

de Livia Mihaela Manzatu

     Mănăstirea Celic Dere...un nume cu rezonanță turcească... Oricine aude pentru prima dată acest nume, gândul îl duce, inevitabil, spre Turcia! Dar, surpriză! Acest centru de spiritualitate se află chiar la noi în țară, mai precis în nordul Dobrogei, la aproape 24 de kilometri de orașul Tulcea și la aproximativ 20 de kilometri de Isaccea. 

Numele Mănăstirii Celic Dere este de origine turcească şi s-ar traduce prin „pârâu de oţel“ (celic = de oțel, dere = apă, pârâu). 

De-a lungul călătoriilor mele prin țară, multe mănăstiri mi s-au dezvăluit în toată splendoarea lor, fiecare reușind să mă impresioneze în felul său, dar Mănăstirea Celic Dere de departe mi-a depășit toate așteptările! Așezată într-un peisaj mirific, înconjurată de păduri de tei și stejar, Mănăstirea Celic Dere este un loc ce încarcă de spiritualitate fiecare pelerin ce-i calcă pragul. 

       Pictura bisericii este în frescă în stil neo-bizantin, executată în

Alimentatia si bauturile in calatorii

de Dr. Florin Conghilete

      Alimentele si bauturile contaminate constituie des un risc pentru sanatatea calatorilor. Durerea fizica si diareea, dar si dificultatea de a primi asistenta medicala, mai ales daca nu vorbim limba tarii vizitate, ne pot strica o calatorie care parea minunata.

Recomandam persoanelor in varsta, copiilor, femeilor insarcinate sau persoanelor cu imunitatea scazuta sa sporeasca atentia in calatorii, chiar daca se vaccineaza impotriva bolilor din acea tara, deoarece prin alimentatie se pot transmite alte boli.

Reguli generale:

• Spala-te pe maini cu sapun inainte de a gati sau a consuma alimentele. Mentine-ti unghiile scurte si curata-le sistematic.
• Alimentele gatite si pastrate mai mult timp la temperatura camerei sunt una dintre principalele cauze ale bolilor alimentare. Asigura-te ca alimentele sunt bine gatite si consuma-le cat sunt calde.
• Produsele congelate nu ar trebui sa fie decongelate decat inainte sa le gatesti; refuza sa cumperi produse congelate in zonele tropicale deoarece penele de curent sunt frecvente.

   FRUCTE SI LEGUME

• Consuma cat mai multe fructe si legume, dar nu uita niciodata sa

Lacul Știucilor - Delta ascunsă din inima Transilvaniei

de Claudiu Padurean
Una dintre cele mai frumoase rezervații naturale din Transilvania a devenit un adevărat paradis al pescarilor, fotografilor și ornitologilor. Lacul Știucilor de la Săcălaia este singurul loc din Transilvania unde apar spontan celebrele insule plutitoare de stuf, numite plaur, iar vegetația este extrem de asemănătoare cu cea din Delta Dunării sau din Delta Nerei din Banat.
Zona care include Lacul Știucilor și stufărișul din Sic reprezintă o adevărată deltă interioară a Transilvaniei. Cele 15 specii care trăiesc în lac reprezintă o adevărată bogăție și fac deliciul pescarilor. Însă zona este importantă deoarece aici cuibăresc 28 la sută dintre speciile de păsări din Europa, iar varietatea soiurilor de plante și a raselor de animale este impresionantă, spune Lumința Holban, care a fost implicată într-un proiect european care vizează protecția acestei zone și care este derulat de Eco Transilvania.
Lacul Știucilor de la Săcălaia a apărut pe locul unei vechi mine de sare, care datează de pe vremea Imperiului Roman. În Antichitate, sarea era exploatată în cariere deschise, care erau abandonate atunci când se umpleau cu apă și deveneau iazuri cu apă sărată. În zona Săcălaia, a apărut și o alunecare de teren, care a dus la formarea unui baraj natural, în spatele căruia a apărut actualul lac. De aceea, apele lacului sunt 
Afla mai multe aici!

Londra - o lume intreaga concentrata intr-un oras!

de Marian Stoica

Londra- the whole world condensed in one city

Un prieten bun mi a spus odata ca frumusetea vietii consta in diversitate. Londra e un oras al diversitatii din toate punctele de vedere. In aceiasi zi, poti sa ai impresia ca esti in Jamaica ,Israel sau India...depinde in ce parte a Londrei calatoresti. Londra e atipica pt U.K. Diversitatea de natiuni care locuiesc aici fac acest oras o Mecca a libertatii de exprimare, fara constrageri in ciuda celor 15.000 de camere care impanzesc orasul. Libertatea religiilor e la ea acasa (primarul Londrei e musulman). Londra gazduieste si unul dintre cele mai mari centre financiare mondiale. Impresia dupa un an despre acest oras fiind ca aici poti sa fii orice sau oricine. Poate acest lucru atrage si mai mult, iar iesirea U.K din U.E. nu cred ca va schimba prea mult lucrurile. Un lucru este sigur: va invit la Londra sa vedeti o alta lume, un altfel de city, o alta atitudine si un oras al unei vaste posibilitati. Depinde de fiecare sa si-o exprime, deoarece conditiile sunt create.

Rough Guides a inclus Transilvania în Top 10 destinaţii care pot fi vizitate cu puţini bani

de Claudiu Padurean

Transilvania este din nou răsfăţată în ghidurile internaţionale de turism. Dacă anul trecut, Lonely Planet a declarat Transilvania drept destinaţia de excelenţă în 2016, în acest an, prestigiul ghid britanic de călătorie Rough Guides a inclus această regiune în topul 10 mondial al destinaţiilor care pot fi vizitate cu un buget redus.

Redactorii ghidului britanic de călătorii au realizat un clasament al celor mai interesante destinaţii turistice care pot fi vizitate cu un buget redus. Pe primul loc se află oraşul american Detroit, pe locul doi se află Mexicul, iar pe locul trei se află Transilvania. Publicaţia britanică menţionează faptul că turiştii pot descoperi un stil de viaţă de dinaintea Revoluţiei Industriale, pot să asculte muzica interpretată de lăutari romi, pot să urmărească urşii din Munţii Carpaţi sau pot să descopere de pe bicicletă vechile sate săseşti din regiune. De asemenea, ei menţionează faptul că pot ajunge în Transilvania cu zboruri ieftine, în condiţiile în care Clujul a devenit cea de-a doua poartă aeriană a României.

În topul ghidului britanic se mai regăsesc destinaţii precum Cambodgia, Grecia, coasta maritimă a Albaniei, Filipinele, regiunea de dealuri din Texas, precum şi oraşele Leipzig din Germania şi Adelaide din Australia.

Povestea avionului Concorde

de Paul Drosu

       Apropo de ce m-am gasit si eu sa vorbesc ieri, cu intarziere, despre companii aviatice si avioane: de multe ori prin drumurile mele prin aeroportul Charles de Gaulle (CDG) din Paris trec pe langa aceasta imagine – un CONCORDE in "carne si oase". Si, de fiecare data, aceasta imagine mi-aduce aminte ca am inca visuri neimplinite (ceea ce nu e chiar un lucru rau :) ), iar unul dintre ele este zborul cu acest avion, la viteza mai mare decat viteza sunetului. Cu viteze mai mari decat cea a sunetului sper ca voi apuca sa zbor in aceasta viata, dar, din pacate, cu Concorde nu voi mai putea zbura vreodata, deoarece, din 2003, a incetat zborurile. Si aceasta, in principal din cauza celui mai stupid accident de avion de care am auzit vreodata si cred ca singurul accident a carui cauza nu a tinut nici de avion, acesta neavand nici un defect sau problema si nici de piloti, acestia pilotand avionul ireprosabil, pana, vai, in ultima clipa… :( Cauza, de fapt un cumul incredibil de mai multe cauze, a fost strict exterioara, independenta de avion si piloti si a contribuit 95% la sfarsitul zborurilor acestui fenomenal avion de pasageri, avion care nu mai avusese vreodata vreun accident fatal, desi mai