Muzeul de azi e o istorie vie a evoluției unui oraș din centrul Bătrânului Continent, de după 1200, când regele Bela al IV-lea stabilea limitele teritoriale ale burgului, până spre 1900, căci încă de atunci funcționează aici muzeul în această formă.
De ce e important – deține documente originale ale regilor sau împăraților (maghiari, poloni, de neam germanic), ce au emis acte administrative legate de istoria locului: Carol Robert, Ludwig I, Casimir (cel Mare), Sigismund (de Luxemburg), Vladislav I ori Ferdinand I.
Având statut special – oraș regal liber, a evoluat constant, nu doar prin mințile luminate ce i-au condus destinul, ci prin creația minților pricepuților meșteșugari, prin diferitele bresle: unii au făcut tipăritură (printre primele tipografii), alții au făcut arme cum nu se mai văzuseră până atunci (veți observa în poze pistol și sabie în aceeași teacă), alții, lacăte ce nu puteau fi deschise fără de cheia nimerită.
Dar apogeul îl atinge dezvoltarea când capătă dreptul de a bate monedă, din aur ori argint, deci foarte prețuită.
Pornim alene prin coridoarele pline de vestigii de orice fel: unele sunt statui recâștigate timpului din catedrală sau vechi biserici pierdute de-acum, altele au panoplii cu arme și armuri măiastre, sunt uși grele din lemn brut, dublate cu metal și încuietori strașnice, dar și obiecte de cult stilizate, împodobite de artiști cu mână bună, căci toate s-au făcut cu credință.
Sigilii și peceți, medalii și decorațiuni din aur ori argint, cărți legate-n piele bătută, peste care trecut-au vreo cinci veacuri, tacâmuri stilizate când alții nici nu știau a mânca cu gustul afânat de metalul nobil, și câte și mai câte...
Bani grei venit-au din armele ce le turnau aici – ghiulele și plumbi, sunt prezentate lângă pistoale vechi ori săbii de paradă.
Era delicat să înțelegem atmosfera centrului istoric al orașului, care era la vremea lui pe picior de egalitate cu Kosice, fără să înțelegem cum s-a ajuns aici, cum alții au avut o șansă fastă în evoluția rapidă, dar prin muncă susținută.
Nu ocoliți orașul dacă-l aveți în drum, e totul o splendoare...și ce oameni, iar parcă timpul stă în loc – ajutat fiind și de atmosfera pe care o degajă frumosul muzeu al orașului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu